Volumul ''Dumnezeu mă vrea aici'' - Radu Carp în dialog cu Eginald Schlattner - a fost lansat la Sighişoara, sub egida Academiei Interculturale de Vară ProEtnica.

Cartea apărută la editura ''Lumea credinţei'' reprezintă un dialog original al profesorului Radu Carp cu prozatorul Eginald Schlattner, pastor luteran, pe care l-a cunoscut în urmă cu un an la Sighişoara.

"Eu nu am vocaţia interviurilor, eu scriu cărţi ştiinţifice. Am citit însă multe interviuri ale lui Eginald Schlattner, în care el relatează despre romanele sale, despre literatură, despre experienţele sale personale, dar nu am citit prea multe despre viaţa fascinantă a acestui personaj în afara literaturii. Despre omul Eginald Schlattner se ştie mai puţin şi mai ales despre vocaţia sa, despre confesiunea sa, despre religie, ce crede el despre religia sa, despre viitorul religiei sale în Transilvania, dat fiind faptul că minoritatea germană numără astăzi vreo 10.000 de persoane. (...) Va supravieţui religia minorităţii? Întrebare care se pune, din păcate, nu numai în cazul acestei minorităţi, ci în general. Şi l-am întâlnit pe Eginald Schlattner la Sighişoara, de aceea am ţinut ca această lansare să fie aici şi i-am făcut o propunere pe care iniţial a refuzat-o: 'Dacă tot ne găsim aici, poate acceptaţi să aveţi un dialog legat de tot ceea ce n-aţi vorbit în spaţiul public - etnie, religie, poziţionarea sa faţă de chestiunea minorităţilor, faţă de chestiunea confesională", a detaliat autorul, profesor la Facultatea de Studii Politice a Universităţii Bucureşti.

Ca o premieră, a anunţat Radu Carp, aceasta va fi prima carte a lui Eginald Schlattner care va fi tradusă din limba română în germană.

El a explicat că a ales acest titlu pentru că Eginald Schlattner i-a povestit traseul destinului său, de fost deţinut politic, în ultimii ani fiind preot - misionar în închisori. "Mi-a povestit exact ce s-a întâmplat - cum dintr-un subinginer, brusc a avut această revelaţie că trebuie să facă Facultatea de Teologie evanghelică la Sibiu, că trebuie să se ducă într-o comună uitată de Dumnezeu şi să slujească, cum că după '90 are nevoie de această latură inedită de a fi confesorul celor aflaţi în închisoare de etnie germană. (...). Are şi această vocaţie pe care puţini preoţi o au în general, mulţi se feresc de închisori, să aibă de-a face cu deţinuţi. Şi în carte relatează şi experienţele lui personale cu deţinuţi, relatează o perioadă foarte interesantă despre care n-a mai vorbit'', a arătat autorul.

În carte, Radu Carp abordează, între altele, şi problematica relaţiei dintre confesiunea evanghelică şi alte confesiuni creştine, context în care se poate descoperi "legătura intimă", potrivit autorului, dintre Eginald Schlattner şi Ortodoxie.

Sub aceeaşi egidă a avut loc, înaintea acestui eveniment, o dezbatere cu tema "Panorama minorităţilor naţionale din Europa şi a mijloacelor de protecţie a acestora prin instrumente supra-naţionale".

În cadrul acesteia, Radu Carp a evidenţiat rolul activ jucat de Consiliul Europei, dar şi cadrul juridic stabil în domeniul minorităţilor naţionale.

"Este cel mai stabil cadru din Europa prin raportare la alte probleme - cum ar fi cea a religiei sau a educaţiei. În ceea ce priveşte minorităţile, avem câteva standarde bine stabilite privind crearea unor noi instrumente la nivelul Uniunii Europene. (...) Problema minorităţilor este una specific europeană. Diversitatea este mai mare decât pe orice alt continent. (...) Situaţia minorităţilor naţionale diferă de la ţară la ţară şi, de aceea, abordarea este diferită. Problema minorităţilor naţionale este parte a problemei mai largi a drepturilor omului. Nu se poate face o separaţie între drepturile omului şi problema minorităţilor", a precizat Radu Carp.

El a adăugat că în România nu există foarte multă jurisprudenţă, dar atâta cât este ne ajută să vedem că protecţia minorităţilor este un domeniu foarte dinamic, iar articolele referitoare la protecţia minorităţilor pot fi invocate oricând în faţa instanţelor naţionale, dar şi în faţa CEDO.

Maria Korek, preşedintele Asociaţiei Divers, a subliniat, la rândul său, că totul este în permanentă schimbare.

"Factorii care aduc schimbarea sunt foarte diferiţi, astfel că este bine că această iniţiativă cetăţenească 'Minority SafePack' a reuşit să dea de gândit Uniunii Europene şi Comisiei Europene care a considerat înainte că este destul (...) şi a lăsat doar aceste instrumente supra-naţionale pe care le folosim. (...) Aceasta este cea mai mare problemă - jurisprudenţa protecţiei minorităţilor naţionale, pentru că ea ar trebui să se producă şi pe plan local în toate administraţiile şi doar în cazuri extreme să mergem la CEDO. În prezent, nu este aşa", a arătat Maria Korek.

În cursul serii de joi are loc proiecţia unui film inspirat din primul roman al lui Eginald Schlattner - "Cocoşul decapitat", acţiunea având loc la 23 august 1944.

Ambele evenimente, care au avut loc la Primăria Sighişoara, s-au desfăşurat cu prilejul celei de-a 16-a ediţii a Festivalului interetnic ProeEtnica, la care AGERPRES este partener media. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)