Filmele noastre istorice sunt nişte basme frumoase, a spus actorul Vladimir Găitan, joi, la MNLR, în cadrul unei scurte dezbateri prilejuite de prezentarea filmului istoric "Mircea" regizat de Sergiu Nicolaescu, cu ocazia celei de-a doua ediţii a proiectului "Filmul şi Literatura".

Vladimir Găitan a afirmat că filmele istorice, în perioada de dinainte de Revoluţie, erau supuse unei "cenzuri fantastice".

"Filmul istoric, fără doar şi poate, era tributar unei cenzuri fantastice pentru că foarte mulţi dintre dumneavoastră vă veţi întreba de ce filmul nu se numeşte 'Mircea cel Bătrân', aşa cum l-am învăţat noi din cărţile de istorie. Pentru că tovarăşul Ceauşescu nu accepta ideea de a se folosi lângă un mare conducător cuvântul bătrân. El se credea veşnic, tânăr şi fericit. Şi atunci a fost o discuţie întreagă (...) în care ni se explica că 'Bătrân' trebuie scos din titlul filmului. Sigur că erau celebrii trepăduşi ai sistemului care aveau grijă ca toate acesta să fie curăţate şi tovarăşul să nu afle. Sub imperiul acesta noi ne-am făcut meseria, şi asta a fost la filmul istoric, a fost la filmul contemporan, pentru că Sergiu (n.r. Sergiu Nicolaescu) a abordat şi subiecte contemporane. (...) El aborda toate subiectele astea ştiind foarte clar că prin ele, mai mult sau mai puţin, poate să ducă o formă de protest. Era micuţa noastră bătălie pe care o duceam cu sistemul", a spus Vladimir Găitan.

El a povestit că regizorul Sergiu Nicolaescu era foarte scrupulos în realizarea peliculelor sale şi întotdeauna la filmele istorice îşi lua un consilier, "un om foarte citit", care îi spunea întotdeauna foarte clar 'până aici sunteţi în istoria reală, de aici încolo e poveste'.

Întrebat dacă în prezent se mai pot face filme istorice, Vladimir Găitan a spus că ar fi imposibil deoarece costurile ar fi uriaşe.

"Nu, nu se mai poate face, pentru că costurile sunt uriaşe. Sergiu avea o şansă extraordinară. Aşa cum era el, avea nişte uşi deschise, iar sistemul ţinea, pe principiul poporului prieten de lângă noi, sovietic, propaganda prin film, prin spectacol, era foarte, foarte bine susţinută financiar. Şi atunci să faci astăzi un film istoric înseamnă să termini bugetul...", a afirmat Găitan.

La finalul dezbaterii vicepreşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Obiectivelor Culturale (ADOC), Gabriel Iordan, a anunţat că în cadrul proiectului "Filmul şi Literatura" vor fi prezentate, joia, o serie de filme istorice, printre acestea numărându-se "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", "Mihai Viteazul", "Neamul Şoimăreştilor", "Pădurea spânzuraţilor".

El a dorit să precizeze că filmul documentar realizat de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, "Marea Unire - România, la 100 de ani", care a fost prezentat în deschiderea proiectului, pe 2 august, va mai fi vizionat şi în ultima zi a proiectului, pe 13 septembrie.

"Cred că vom relua filmul documentar realizat de AGERPRES, foarte frumos, un documentar emoţionant pe care cred că ar trebui să-l vedem cu toţii. Este legat de Centenar şi de ce s-a întâmplat acum o sută de ani, sunt poveştile unor oameni care au trăit nişte lucruri extraordinare. Este un film real cu poveşti reale pe care trebuie să-l vedeţi", a spus Gabriel Iordan.

Pentru cea de-a doua vizionare a documentarului "Marea Unire - România, la 100 de ani" organizatorii au precizat că vor fi invitaţi ambasadorii ţărilor care sărbătoresc în acest an, alături de România, Centenarul - Lituania, Estonia, Cehia, Polonia, Letonia - precum şi ambasadorii tuturor ţărilor care au reprezentanţe diplomatice în România.

Seara a continuat cu proiectarea în curtea Muzeului Naţional al Literaturii Române a filmului "Mircea" în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Intrarea la toate evenimentele din cadrul proiectului este liberă, în limita locurilor disponibile.

Cea de-a doua ediţie a proiectului "Filmul şi Literatura" este organizată de Primăria Capitalei prin Muzeul Naţional al Literaturii Române în parteneriat cu ADOC - Asociaţia pentru Dezvoltarea Obiectivelor Culturale.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener principal al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)