Majoritatea maeştrilor internaţionali reuniţi la Academia Sighişoara au organizat, în premieră în România, prima manifestare muzicală denumită Schubertiade, o manifestare la modă în Europa în secolul al XIX-lea, care a fost iniţiată pentru a sărbători muzica lui Franz Schubert (1797-1828), a anunţat luni, violonistul Alexandru Gavrilovici, directorul artistic al manifestării.

Potrivit violonistului, Schubertiade-le s-au organizat cu precădere, începând cu anul 1815, în timpul vieţii compozitorului, iar acestea erau adunări neoficiale şi informale, ţinute la casele unor importanţi nobili şi industriaşi din Viena, de la care luau parte prietenii şi pasionaţii de muzica lui Franz Schubert, iar în timpul vieţii sale compozitorul a participat la acestea.

"E o tradiţie vieneză din timpul lui Schubert când marii muzicieni, care erau şi prieteni, se adunau împreună şi nu lipsea nici muzica, dar nici petrecerile. Se cânta până în zori de ziuă. Am încercat în această Schubertiadă să apărem în mai multe locuri şi să cântăm, în timpul zilei, la Biserica Catolică, Turnul cu Ceas, Sala Sander şi Sala Mare a Primăriei Sighişoarei, de asemenea un important monument istoric", a arătat Gavrilovici.

La această Schubertiadă au participat 13 muzicieni recunoscuţi internaţional, precum Nathalie Comas-Pena (soparană), Johanna Will (soprană), Anton Kernjak (pian), Gerardo Vila (pian), Tobias Schabenberger (fortepiano), Alexandru Gavrilovici (vioară), Adelian Oprean (vioară), Alessandro d'Amico (violă), Alexandre Foster (violoncel), Botond Kostyak (dublu bas), Theodora Buia (vioară), Lilla Fodor (violă) şi Horaţiu Luduşan (violoncel).

La ediţia de anul viitor a Academiei Sighişoara organizatorii şi-au propus ca în cadrul Schubertiadei să includă şi concerte cu instrumentele muzicale istorice deţinute de Muzeul de Istorie al Sighişoarei, în Turnul cu Ceas.

Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a precizat că instituţia deţine unicul clavicord de valoare din România aflat în perfectă stare de funcţionare, după o restaurare riguroasă petrecută în urmă cu câţiva ani. Acest clavicord funcţionează pe principiul coardelor lovite şi nu al coardelor ciupite, ca în cazul instrumentelor mai apropiate lui ca vârstă şi aspect, cum ar fi clavecinul, spineta şi altele.

Clavicordul de la Sighişoara a fost construit în anul 1825 la Biertan, judeţul Sibiu, de către Samuel Maetz, meşter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provine dintr-o familie germană cu tradiţie în construcţia de orgi.

În anul 1924, instrumentul a fost donat Muzeului de Istorie din Sighişoara de către o familie de saşi din oraş. În anul 1999, instrumentul a fost supus unei expertize de către Benedikt Claas din Northeim (Germania), la solicitarea Societăţii Bach din România, conduse de Dan Racoveanu, iar în anul 2005 restauratorul englez de instrumente de epocă, Edmund Handy, a restaurat toate componentele sale originale, cu excepţia corzilor.

Instrumentul din colecţia Muzeului Sighişoarei este confecţionat din lemn de diferite esenţe - cireş, fag, brad şi stejar - dispune de 5 octave, claviatura este lucrată în fildeş şi abanos, iar conform normelor de interpretare a muzicii vechi, instrumentul este acordat în La = 415 Hz.

În colecţia Muzeului de Istorie din Sighişoara se regăsesc şi alte instrumente foarte vechi, cum ar fi două pianoforte, un fagot, un flaut traversier, un trombon şi doi corni.

Cea de-a XXV-a ediţie a Academiei Sighişoara, un festival-şcoală pentru tinerii muzicieni din ţară şi de peste hotare, se desfăşoară începând din 1 august până în 14 august, iar la acesta participă 58 de studenţi şi 20 de profesori, fiind vorba de nume mari ale scenei muzicale internaţionale. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor online: Anda Badea)