Expoziţia de costum tradiţional "Un veac de frumuseţe", vernisată joi, prezintă publicului peste 200 de piese de patrimoniu din toate zonele ţării, din colecţiile Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Paula Popoiu, managerul muzeului, a afirmat că expoziţia este dedicată în primul rând femeii care în ultima sută de ani a trecut prin momente grele.

"Dacă spunem 100 de ani la scara istoriei nu înseamnă mare lucru, însă la scara vieţii unui om, a unei femei, în cazul de faţă, înseamnă două războaie mondiale, înseamnă după aceea perioada comunistă, cea mai neagră din această sută de ani, înseamnă femeia care a îndurat multe, dar care totuşi a trecut peste durere, peste tristeţea acelor două războaie. (...) Trecând peste toate aceste lucruri a făcut o punte între durere şi frumuseţe şi astăzi, în colecţiile noastre, noi am strâns de-a lungul celor 82 de ani de muzeu aceste costume absolut speciale, unele dintre ele ies pentru prima dată din colecţie. Sunt aici costume care vorbesc de talentul femeii, sunt costume care vorbesc de nopţi lungi în care visurile se transformau în frumuseţe, culoare şi ţesătură, şi sunt costume care sigur vorbesc, până la urmă, de un talent cu totul şi cu totul special pe care l-au intuit şi promovat marile curţi regale, şi mă gândesc acum şi o pomenesc pe Regina Maria, care a fost cea care a făcut o extraordinară promovare a costumului românesc pe care, de altfel, l-a purtat cu plăcere", a declarat Paula Popoiu.

Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a afirmat că evenimentul de la Muzeul Satului marchează Centenarul Marii Uniri într-un mod deosebit, "prin prezentarea câtorva costume populare foarte vechi, foarte valoroase, câteva costume populare ce sunt aşezate în colecţia tezaur a muzeului şi a costumului popular românesc".

El a precizat că, pentru români, "costumul popular va rămâne în timp un act de identitate".

"Costumul popular s-a constituit de-a lungul existenţei neamului nostru într-un adevărat act de identitate al poporului nostru. Într-o perioadă în care cei care vremelnic au condus destinele neamului nostru românesc, deşi erau minoritari, singurul act de identitate al acestui popor a fost limba, a fost costumul popular, obiceiurile, tradiţiile, aceste valori tradiţionale extraordinare pe care nu ni le-au putut fura şi pe care noi întotdeauna le-am arătat tuturor cu mândrie, demonstrând esenţa neamului nostru şi valoarea extraordinară, spirituală a acestui popor", a spus Alexandru Pugna.

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici consideră că "ia trebuie privită ca un obiect care are o încărcătură spirituală şi care încă trebuie, în conştiinţa noastră, să trezească vibraţia naţionalistă".

"Ia era un lucru extraordinar de important. Nu era o simplă componentă a vestimentaţiei feminine. (...) Combinaţiile acestea florale sunt expresia spiritului creator în domeniul artei ornamentale care începe în zona aceasta de foarte multă vreme, din perioada, probabil, neolitică", a spus Bălăceanu-Stolnici.

În cadrul expoziţiei, ce va fi deschisă până pe 1 septembrie, sunt prezente costume din toate zonele ţării, precum şi costume ale minorităţilor etnice. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)