Filmul documentar ''Marea Unire - România la 100 de ani'', producţie a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, a fost prezentat duminică, în cadrul Caravanei Filmului Românesc, la Festivalul de Film şi Istorii Râşnov.
 

Pelicula, regizată de Mihuţ Năstăsache şi Marilena Stănescu, "nu este o lecţie seacă de istorie, ci un documentar video bazat pe oameni şi mărturiile acestora", potrivit sinopsisului peliculei.

"Fricile, bucuriile şi speranţele lor însoţesc spectatorul pe parcursul celor 80 de minute, transformate într-o călătorie provocatoare pentru cei care vor să simtă emoţia. Documentarul prezintă atât momentul Marii Uniri, pus în contextul internaţional, dar evaluat şi de fiecare individ care are legătură cu ce s-a întâmplat în 1918. România, la 100 de ani, înseamnă şi suferinţa celor care au fost despărţiţi de familiile lor şi deportaţi. Finalul, deschis, invită la meditaţie, prin dorinţele exprimate de românii din Basarabia şi Bucovina de Nord despre ce mai pot aştepta din partea României", se arată în prezentarea filmului.

Andrei Giurgia, manager de proiect al Caravanei Filmului Românesc, a spus, înaintea difuzării peliculei realizate de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, că filmul "despre momentul 1916-1918" este un documentar făcut profesionist.

"E singura producţie care s-a făcut cu ocazia Centenarului şi, din păcate, sunt rare astfel de momente şi ar fi bine să ne cunoaştem istoria în adevăratul sens al cuvântului şi asta a făcut Agenţia Naţională de Presă", a afirmat Andrei Giurgia.

Prezent la eveniment, directorul Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Alexandru Giboi, a afirmat că filmul a fost realizat în mai mult de un an, precizând că "ideea a venit dintr-o discuţie în Republica Moldova cu directorul agenţiei de presă de acolo, dar a evoluat mult mai mult faţă de ideea iniţială".
 

"A durat un an şi ceva să fie realizat acest film. Ideea a venit dintr-o discuţie în Republica Moldova cu directorul agenţiei de presă de acolo, dar a evoluat mult mai mult faţă de ideea iniţială. De fiecare dată mă emoţionează filmul acesta şi mă face să mă gândesc la tot felul de lucruri pozitive, pentru că nu ai cum să nu te uiţi la doamna aceea din Ucraina, din Mahala, doamna aceea în vârstă ai cărei părinţi alături de ea şi de familia ei au fost deportaţi în Siberia, mulţi nu s-au întors şi, cu toate evenimentele astea dramatice, tragice pe care le-a trăit, o vedem zâmbind şi îndemnându-ne să fim pozitivi şi să abordăm viaţa într-o notă pozitivă. Asta ne face să ne gândim să fim pozitivi şi asta ne învaţă de fapt filmul acesta. Nu-i neapărat un film despre faptul că ne dorim sau nu ne dorim o nouă unire, au zis şi oamenii în film - istoria nu se repetă. Contextul european este foarte important şi trebuie să gândim totul în această nouă cheie, într-o cheie după 100 de ani", a spus Alexandru Giboi.

După vizionarea filmului, Simona Spineanu, de la Ministerul Afacerilor Externe, a întrebat dacă au mai existat şi alte mărturii filmate care nu au putut intra în montajul documentarului.

"Înainte de începerea producţiei efective a filmărilor, evident a fost lungă perioadă documentară. Colegii mei au discutat cu mai mulţi oameni decât cei pe care-i vedem pentru a ajunge la aceste persoane. Cred că a fost, de fapt, vorba şi de o conexiune dintre oamenii care au apărut în film şi realizatorii filmului, pentru că îmi povesteau un lucru foarte interesant: au avut filmări în care plângeau ei în timp ce filmau şi întrebau oamenii diverse lucruri. Poveştile acestor oameni, în afară de istorici, pot fi văzute integral, pentru că în film au încăput, ca să zic aşa, doar o mică parte din poveştile lor, pot fi văzute integral pe Youtube şi pe pagina noastră de Facebook. Poveştile sunt mult mai vaste şi mult mai emoţionante de atât. De exemplu, Victor din Republica Moldova mai are un frate, tot Victor, de care nu ştia şi care a trăit la Bistriţa. Deci poveştile sunt mult mai complexe. Într-adevăr e dificil să retezi dintr-un întreg, să selectezi ceea ce pe tine ca realizator de film te convinge că poate fi introdus în acel film", a răspuns Alexandru Giboi.

O altă spectatoare, Georgica Raicu, a apreciat ca filmul este unul emoţionant şi a spus că ar fi bine să fie vizualizat de toţii copiii din şcoli care învaţă istorie, "să ştie o pagină de istorie adevărată". "E foarte greu de găsit o pagină de istorie adevărată în cărţile noastre, din păcate", a spus aceasta. Ea le-a recomandat realizatorilor să facă eforturi ca filmul să fie introdus şi promovat în şcoli "în mod constant, prin profesorii de istorie, prin directorii şi întregul organism organizatoric al şcolilor".

Directorul AGERPRES a spus că în săptămâna care urmează va încerca să propună parteneriate pentru acest film responsabililor din Ministerul Educaţiei.

"Să ştiţi că nu sunteţi singura care face recomandarea cu şcolile. Într-adevăr filmul poate fi văzut integral pe Youtube, pe Facebook şi pe site-ul nostru www.agerpres.ro. Nu cred că este moment la vizionarea acestui film să nu ne spună cineva exact lucrul acesta, că ar trebui vizionat în şcoli. În consecinţă, îmi asum ca săptămâna aceasta să caut pe cineva de la Ministerul Educaţiei să văd în ce măsură putem începe parteneriate în zona aceasta. La premieră mi-au spus că ar trebui să-l dăm în licee, şcoli, acesta este mesajul clasic: acest film ar trebui dat în şcoli. Aşa că o să încerc", a afirmat Alexandru Giboi. AGERPRES/(A/AS - autor: Petronius Craiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: Centenarul Filmului Românesc/Facebook