O echipă a început luni săpăturile arheologice la o fortificaţie de pământ care nu este încă reperată oficial în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), situată în satul Almaşu Mic din comuna Sârbi, o cetate care ar fi putut fi refugiul voievodului Menumorut când cetatea Biharia a fost atacată de năvălitorii unguri.

Săpăturile au fost organizate de arheologul specialist lect. univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de Istorie al Universităţii Oradea. Timp de o săptămână, 10 studenţi îşi vor face practica pe acest şantier arheologic-şcoală, sub coordonarea universitarilor Florin Sfrengeu şi Laura Ardelean, supervizaţi de profesorul universitar Sever Dumitraşcu.

Pentru început, arheologii au trasat o secţiune care cuprinde şanţul şi valul de pământ, după care vor deschide casete în interiorul fortificaţiei, estimată la o suprafaţă de circa un hectar şi jumătate.

Profesorul Sfrengeu a precizat că săpăturile de la Almaşu Mic sunt făcute pentru a se putea da un diagnostic. Cetatea de pământ este, probabil, o fortificaţie medievală timpurie, care are un şanţ şi un val de apărare, posibil şi o palisadă.

"Acum noi facem o secţiune prin şanţ şi val ca să verificăm profilul şi de când datează, pe baza materialului arheologic. Este probabil o fortificaţie de refugiu sau de apărare, nu ştim exact. Vom şti la finalul cercetării", a precizat, pentru AGERPRES, Florin Sfrengeu.

Cetatea misterioasă, pentru că nu apare în niciun document de epocă, dar nici mai târziu, a fost semnalată în urmă cu opt ani de istoricul Nicolae Nistoroiu, pe atunci doctorand în Istorie la Universitatea din Oradea.

În anul 2017, la cetatea de pământ din Almaşu Mic s-au deplasat directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi şi specialistul arheolog Marinel Roşu, aceştia fiind însoţiţi de cel care a descoperit cetatea. Ei au găsit cioburi la suprafaţa solului şi s-au convins că, într-adevăr, acolo există material ceramic.

"Prin aceste săpături se intenţionează, practic, datarea fortificaţiei şi obţinerea unor date care să permită clasarea ei în repertoriul arheologic naţional. Este posibil să fie o fortificaţie din Evul Mediu timpuriu, care să fi aparţinut lui Menumorut. Dar asta e deocamdată o ipoteză. Săpăturile, probabil în scurt timp, vor confirma sau nu acest lucru", a declarat luni, pentru AGERPRES, Lucian Silaghi.

Doctorul în istorie Nicolae Nistoroiu a relatat, pentru AGERPRES, modul în care s-a ajuns la descoperirea acestei noi cetăţi.

"Când eram copil am ajuns cu prietenii pe acolo, pe la 12-13 ani. Mi s-a părut curios ce vedeam - un şanţ, un val de pământ, dar nu înţelegeam ce poate fi. Noi credeam că sunt tranşee din timpul războiului. Dar nu se fac tranşee în vârful dealului, în pădure. Am mers acolo din nou într-o duminică, în 20 iunie 2010, împreună cu un prieten din copilărie, Gelu Pantiş, şi cu tatăl lui; am urcat pe deal, am văzut şi am ajuns la concluzia că e o cetate de pământ tip 'pinten barat'. O cetate de pământ despre care nu se ştia nimic. În 4 septembrie 2010 m-am deplasat acolo cu un arheolog de la Muzeul Ţării Crişurilor, Doru Marta, care a confirmat că, într-adevăr, am dreptate, fiind vorba despre o cetate", a declarat Nicolae Nistoroiu. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: (c) Nicolae Nistoroiu