Academicianul Eugen Simion le-a spus vineri studenţilor şi profesorilor Universităţii Hyperion că prietenia este un lucru foarte important şi i-a sfătuit să-şi facă şi să-şi păstreze prietenii.

"Prietenia să ştiţi că e un lucru foarte important. Ţineţi-vă prietenii! Faceţi-vă prieteni. Nu prietenii din interes, că alea nu ţin. Mi-amintesc de o vorbă a lui Roland Barthes care spunea 'Eu mi-am reuşit prietenii şi mai puţin ideile'. Mă rog, poate psihanaliza aici. Păstrând proporţiile, eu spun că mi-au reuşit mai mult ideile decât prietenii, din păcate. Şi, pe urmă este şi o dată biologică. Prieteniile mari se fac într-o generaţie şi se fac la tinereţe. Acelea care ţin sunt fundamentale", a spus Simion cu prilejul acordării de către Universitatea Hyperion a titlului de Doctor Honoris Causa.

El a deplâns faptul că prietenii cei mai buni "s-au grăbit să dispară".

"Cei mai buni prieteni ai mei, din păcate, s-au grăbit să dispară. Nichita Stănescu a dispărut la 50 de ani, Preda (n.r. - scriitorul Marin Preda) la 57 - 58 de ani, Sorescu (n.r. - scriitorul Marin Sorescu), iarăşi, un om extraordinar, la 60 de ani. Eu le-am supravieţuit şi am încercat să-i apăr, pe Preda, mai ales, care a fost contestat foarte tare, foarte. Dar bucuria mea e să văd că, cel puţin în cazul lui Sorescu şi Nichita Stănescu, ei au învins. Şi-au învins posteritatea, care nu le-a fost favorabilă", a mărturisit academicianul.

În cuvântul său, Eugen Simion a pledat pentru apărarea limbii române, în condiţiile globalizării, pentru urmarea "marii noastre tradiţii".

"A spus-o Maiorescu, au spus-o şi alţii, şi Lovinescu şi Călinescu în special, asta este marea noastră tradiţie în care eu cred şi în care încerc să mă plasez, Maiorescu chiar spunea, în anii '80 ai secolului XIX, zicea 'Să fim naţionali cu faţa spre universalitate'. Asta pentru mine este o propoziţie evenghelică, dacă vreţi. Cine vrea să facă ceva pentru această cultură să facă în acest spirit. (...) Procesul acesta de europenizare, de mondializare, sunt procese în care, vrem, nu vrem, am intrat, şi trebuie să ne păzim, într-un fel, să ne păstrăm, să ne apărăm. Nu poate face Bruxelles-ul, n-o face nimeni. Noi trebuie s-o facem, noi trebuie să ne facem fundamentele noastre, istoriile noastre, tratatele noastre. Limba noastră trebuie s-o apărăm", a mai spus Simion.

Universitatea Hyperion i-a acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa academicianului Eugen Simion, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în sala de conferinţe a instituţiei.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

"Cu ocazia aniversării a celor 28 de ani de existenţă ai Universităţii Hyperion, Senatul acestei universităţi, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 iunie 2018, la propunerea Departamentului de Litere şi Limbi Străine, apreciind cu înaltă admiraţie şi profundă gratitudine activitatea Domnului Academician Eugen Simion, hotărăşte în unanimitate să-i fie conferită cea mai înaltă distincţie academică, anume aceea de Honoris Causa", se arată în Laudatio rostit de preşedintele Senatului Universităţi Hyperion, prof. univ. dr. Anca Gheorghiu.

Ea a elogiat activitatea literară, didactică şi academică a acad. Eugen Simion, "un destin binecuvântat să fie amprenta culturii româneşti".

"Un destin binecuvântat să fie amprentă culturii româneşti, Eugen Simion a reuşit să demonstreze că istoria are dreptate atât timp cât cel care o poate face, e onest. Critic literar, scriitor, profesor, Eugen Simion defineşte destinul culturii române prin propriu-i destin. Cine crede că e simplu să faci faţă brutalităţilor timpului, agoniei unor vremuri trecute, dar încă prezente, vocilor răsunătoare ale non-identităţii noastre, se înşeală amarnic", a spus Anca Gheorghiu.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În cadrul evenimentului, personalitatea profesorului Eugen Simion a fost evidenţiată de lector univ. dr. Otilia Sîrbu.

Pe 25 mai, acad. Eugen Simion a fost sărbătorit la Academia Română, cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani, în cadrul unei sesiuni aniversare.

Critic, istoric literar şi eseist, academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale, fiind autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească.

Ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''.

De asemenea, o realizare culturală de importanţă excepţională a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. Iniţiată în 1999, aceasta numără până în prezent 207 volume, în ediţii ştiinţifice.

Vicepreşedinte (1 februarie 1994- 16 ianuarie 1998) al Academiei Române, Eugen Simion a fost preşedinte interimar (15 octombrie 1997-16 ianuarie 1998) şi preşedinte al acestui for, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002, funcţie deţinută până la 20 aprilie 2006.

În prezent, este preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române (din 2006), director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "George Călinescu" şi preşedinte (fondator) al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)