Multă lume ridiculizează, în prezent, "festivismul" din jurul Centenarului Marii Uniri, a afirmat, vineri, criticul de teatru George Banu şi a spus că, în opinia sa, oamenii devin "mai patrioţi departe de ţară".

Banu a avut un dialog cu preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, evenimentul acesta fiind prima conferinţă din cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS).

"Nu e o întâlnire în care să încercăm să punem explozii şi artificii (...), să sărbătorim cât de grozavi suntem ca şi români, ci să încercăm să facem o dezbatere cu cele două mari personalităţi ale culturii române în ceea ce înseamnă contribuţia intelectualilor pe parcursul Centenarului, ce ar trebui să fie unirea acestei ţări", a afirmat, în debutul dialogului, preşedintele FITS, Constantin Chiriac.

"Astăzi, multă lume ridiculizează puţin festivismul în jurul Marii Uniri. Cred însă personal (...) că în general devii mai patriot cu adevărat când eşti departe decât când eşti în ţară. În ţară... mai cu ironie... ai nevoie să te aperi puţin. Dar e, cred, important de a percepe şi noi valoarea simbolică a acestui eveniment", a afirmat Banu.

La rândul său, preşedintele Academiei Române a vorbit despre contextul istoric al Unirii. "N-am făcut nimic excepţional la 1918. Am făcut ce au făcut ceilalţi. Aliniindu-ne cu ei, până la urmă am reuşit. Sigur, n-am reuşit singuri. Au dreptate şi cei care zic că ne-au ajutat marile imperii care s-au prăbuşit. Ne-a ajutat Primul Război Mondial, ne-a ajutat victoria Antantei în Primul Război Mondial, ne-a ajutat Revoluţia Rusă (...). Dacă nu intrau Statele Unite în război, la începutul anului 1917 şi v-aş tot putea spune - dacă, dacă, dacă... totuşi, trebuie să fie şi ceva dincolo de aceşti 'dacă' - era dorinţa acestor popoare (...), de la Marea Baltică până la Marea Adriatică şi Marea Neagră, de a-şi face şi ele propriul lor cuib", a subliniat Ioan-Aurel Pop.

El a amintit că secolul al XIX-lea este numit de istorici "secolul naţionalităţilor".

"Noi ne-am încadrat în acest secol, cu bune şi cu rele. Bălcescu a ars ca o flacără pentru această idee, Avram Iancu a murit pentru această idee. Unii îi consideră exotici şi excentrici. Dar nu-i adevărat, toate popoarele din jurul nostru au câte un Bălcescu şi câte un Avram Iancu. Deosebirea e că ăia sunt mai cunoscuţi decât ai noştri, care, săracii, au trăit parţial în anonimat", a mai spus el.

Academicianul a vorbit pe larg şi despre psihologia poporului român.

"Poporul român e un popor minuscul la scară europeană şi nici n-am ştiut 'să ne ţinem rangul', cum zicea bunica mea. Un om care vrea să fie remarcat, trebuie să ştie să se prezinte în lume, să aibă demnitate. Noi am fost câteodată prieteni cu laşitatea decât cu demnitatea, deşi poate şi această laşitatea ne-a ajutat să supravieţuim. Nu să vieţuim, că pentru mine a vieţui înseamnă a trăi bine, să supravieţuim, iar supravieţuirea ne creează mentalitatea de care vă spun eu - de minimă rezistenţă - şi cu asta ne-am dus traiul", a adăugat Ioan-Aurel Pop.

În context, academicianul a explicat felul în care sunt percepute personalităţile Marii Uniri.

"Când e vorba de trecut, totuşi - şi pentru mine trecutul înseamnă viaţă -, nu putem arunca nimicnicia noastră asupra oamenilor care au trăit atunci. Ei au fost sublimi (...), ei au fost, după părerea mea, nişte oameni de stat. Or, noi ne-am obişnuit acum cu politicieni modeşti. Ei au fost oameni de stat şi acei oameni de stat nu merită dispreţul nostru numai pentru că noi trăim într-o perioadă de criză", a mai afirmat Pop în cadrul discuţiei cu George Banu.

Ediţia din acest an a FITS a început vineri şi se va termina pe 17 iunie. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)