Teme precum "fake news" sau reorganizarea securităţii în Europa, alături de alte subiecte ştiinţifice de actualitate şi direcţii noi în cercetare, cultură, educaţie, relaţii internaţionale şi teologie sunt dezbătute în cadrul celei de-a cincea ediţii a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale "Politică.Diplomaţie.Cultură", care s-a deschis joi, la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" din Craiova şi la care participă circa 120 de profesori şi specialişti din ţară şi străinătate.

În cadrul dezbaterii intitulate "Uniunea Europeană şi SUA, o ofensivă comună împotriva fenomenului ştirilor false", Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice şi expert în cadrul grupului la nivel înalt constituit pentru a contribui la dezvoltarea unei strategii la nivelul Uniunii Europene în vederea combaterii fenomenului ''fake news'', a afirmat că termenul nu face referire la ştiri false, ci la un amplu fenomen de dezinformare.

"Nu vorbim despre ştiri, nu vorbim despre "fake", ci vorbim despre un amplu fenomen de dezinformare, care îşi are originea în on-line şi evident că şi media convenţionale încep să joace un rol. Jurnalismul cred că este mai degrabă o victimă a acestui fenomen de dezinformare. Deci "fake news" nu sunt nici ştiri, nu sunt nici false. Termenul "fake news" a fost politizat. El este în limba engleză din secolul al XIX, dar era la periferia vocabularului despre comunicare. Oricum "fake news" nu sunt "false news", deci nici măcar în limba engleză nu se numesc "ştiri false", ci ştiri de un anumit fel. Dar termenul a izbucnit în spaţiul public cu ocazia alegerilor prezidenţiale din SUA, în noiembrie 2016, când candidatul Donald Trump spunea, cu referire la media convenţionale, că "voi, media, televiziunile şi ziarele mari, răspândiţi ştiri false despre mine - cu referire la CNN, New York Times, Washington Post. Această mantra a preşedintelui a continuat şi după inaugurare şi am citit o statistică care arată că domnia sa a folosit termenul de "fake news" de aproximativ 300 de ori în mesajele de pe twitter. Deci termenul a început să fie politizat, a fost aruncat în bătălia politică, de toate părţile implicate", a spus Bârgăoanu.

În cadrul panelului de geopolitică cu titlul "Lumea la margine. Lupta pentru reorganizarea securităţii în Europa", la care au participat expertul în domeniul relaţiilor internaţionale profesorul Richard Sakwa, cercetătorii Luca Rattin (Italia), Leonid Gusev şi Igor Seleznev (Federaţia Rusă), lect.unv.dr. Florin Păsătoiu de la Universitatea din Craiova, coordonatorul panelului, a afirmat că dezbaterea a fost organizată în contextul ultimelor evoluţii în politica externă şi de securitate la nivel global şi regional în condiţiile în care "sistemele internaţionale funcţionează într-o stare de "ajustare" şi într-o dinamică politică, când marile puteri sunt mai la modă mai mult ca niciodată".

"Când se pare nimeni nu mai este dispus să îşi asume conducerea lumii globale, iar relaţiile politice între marile puteri devin centrale, limitând agenda politică globală, ştim de ce şi la ce să ne aşteptăm: relaţiile reziduale cu statele mici nu prea mai contează. În România, în discursul public, exponenţii singurului adevăr rămân încă obsedaţi de teme precum climatul vechii lumi şi paradigma centru-periferie, care trebuie să rămână dominante în politica globală. Desigur, că ordinea liberală internaţională a fost în mod voit şi eronat evaluată ca echivalentă a guvernării globale, în condiţiile în care modurile de producţie şi de putere devin difuze şi relativ echilibrat distribuite, în timp ce restul lumii redobândeşte ceea ce noi am pierdut de multă vreme: mândria naţională şi încrederea de a reclama un loc la masă pe picior de egalitate", a spus Păsătoiu.

Cea de-a cincea ediţie a Conferinţei "Politică.Diplomaţie.Cultură." este organizată, în perioada 7-8 iunie, de Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" şi Fundaţia "Alexandru şi Aristia Aman" în parteneriat cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Secţia de Ştiinţe Arheologice şi Istorice şi Universitatea din Craiova, Facultăţile de Ştiinţe Sociale şi Teologie Ortodoxă, sub egida Consiliului Judeţean Dolj.

Printre participanţii la manifestare s-au aflat prof. Ruxandra Vidu -preşedintele Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, prof. Corneliu Mihail Lungu - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. Gheorghe Onişoru - Universitatea "Ştefan cel Mare", Iulian Fota - Academia Naţională de Informaţii. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Diana Dumitru, editor online: Ada Vîlceanu)