Patriarhul Daniel a evidențiat, în mesajul său cu prilejul Zilei Culturii Naționale, că Biserica Ortodoxă Română (BOR), deși obligată să își desfășoare activitatea în perioada comunistă într-un regim politic ostil, a promovat credința ortodoxă și valorile creștine, fiind activă în susținerea spiritualității și culturii românești.

Mesajul a fost citit, miercuri, de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, la sesiunea festivă organizată de Academia Română pentru a marca Ziua Culturii Naționale.

'Cu prilejul aniversării Centenarului Patriarhiei Române, aducem pios omagiu memoriei tuturor persoanelor care în timpul regimului comunist au apărat și promovat valorile credinței și culturii creștine în România', a punctat patriarhul.

Mesajul cuprinde o prezentare a acțiunilor întreprinse de BOR, în perioada 1948-1989, ca susținătoare a culturii creștine în timpul regimului comunist, pentru că 'în istoria poporului român credința în Dumnezeu și manifestările ei, adică viața bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural românesc'.

'După cum se cunoaște, 1948 a reprezentat un an fatidic pentru România. Instaurarea regimului comunist ateu, bazat exclusiv pe materialism și lupta de clasă, a produs un mare dezechilibru în societatea românească, bulversând viețile oamenilor și mersul instituțiilor tradiționale. Biserica Ortodoxă Română a suferit o restrângere fără precedent a structurilor sale (...). În contextul în care regimul comunist vedea religia și Biserica drept lucruri nu numai inutile, dar chiar și periculoase pentru om și societate, BOR, prin patriarhul Justinian Marina și succesorii săi, și-a elaborat o strategie proprie de supraviețuire în care a arătat fermitate când a fost vorba de dogmă și flexibilitate când a fost vorba de aspectele administrative, evitând astfel conflictele deschise care ar fi avut urmări dezastruoase pentru viața religioasă din România', se arată în mesajul patriarhului Daniel.

El a subliniat că, deși 'confruntată cu interdicția manifestărilor publice, cu arestarea, persecuția și intimidarea constantă a slujitorilor și a credincioșilor săi, deposedată de bunurile sale, BOR și-a menținut totuși o anumită libertate, exprimată prin exercitarea cultului în biserici și prin proiecte culturale creștine esențiale'.

În mesaj se amintește că Legea Învățământului, intrată în vigoare în august 1948, prevedea scoaterea religiei din școală și trecerea patrimoniului școlilor confesionale în proprietatea Statului, iar școlile teologice de toate gradele erau înlăturate din sistemul de învățământ public, fiind trecute sub grija directă a cultului de care aparțineau.

'Cu toate acestea, patriarhul Justinian Marina a reușit să mențină încă de la începutul activității sale, întinsă pe aproape trei decenii, un nivel ridicat al învățământului teologic, misiune asumată cu succes și de ceilalți patriarhi care au păstorit în comunism: Justin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Organizat după un regulament unic, învățământul teologic a fost așezat sub îndrumarea Sfântului Sinod și au fost elaborate programe în care au predominat disciplinele teologice', se detaliază în mesaj.

Patriarhul Daniel a amintit că, pentru a salva mănăstirile, predecesorul Justinian Marina a înființat în interiorul acestora numeroase ateliere de creație artistică, unde au activat monahi care au dat la iveală adevărate opere de artă, îmbogățind astfel patrimoniul cultural creștin românesc.

'În acest fel, izvoare importante ale culturii românești (cărți, manuscrise, icoane, obiecte liturgice etc.) au fost restaurate și promovate în circuitul cultural public. (...) Multe parohii și mănăstiri au avut propriile arhive și biblioteci, bine organizate. În pofida multor restricții și piedici de tot felul, BOR a organizat totuși unele evenimente de o excepțională importanță pentru viața creștină din România, cu puternice reverberații culturale: canonizarea sfinților români și generalizarea în întreaga ortodoxie românească a cultului local al sfinților cu moaște la noi în țară.(...) În anul 1988, Patriarhia Română a fost inițiatoarea realizării de către un colectiv format din cei mai cunoscuți filologi și teologi români a ediției critice a celui mai reprezentativ monument de limbă și cultură teologică românească: Biblia de la București, cu ocazia împlinirii a trei secole de la tipărirea acesteia', se mai arată în mesaj. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)