Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea şi-a recăpătat înfăţişarea, fiind reabilitate faţadele exterioare, acoperişul şi curtea interioară, dar şi iluminatul arhitectural, la doi ani după incendiul din 25 august 2018.

La câteva zile după incendiu, palatul din Piaţa Unirii a fost preluat în administrare, pentru 20 de ani, de către Primăria Oradea, care a şi început demersurile pentru reabilitare şi, în înţelegere cu conducerea Episcopiei Greco-Catolice, pentru transformarea acestei clădiri de patrimoniu într-un centru multifuncţional.

"Bunul Dumnezeu ne-a ajutat să ajungem această zi când să revedem din nou această clădire reprezentativă a Oradiei în splendoarea ei. Eu cred că Bunul Dumnezeu, prin oameni, face minuni. Faptul că, la doi ani, palatul este aşa cum a fost înainte este o minune. Mulţumesc oamenilor din Oradea, tuturor celor care s-au implicat în redarea frumuseţii acestei clădiri. Palatul este o construcţie, adevărat, a episcopiei, dar este, în fond, a orădenilor", a spus vineri, într-o conferinţă de presă organizată în faţa palatului, episcopul Virgil Bercea, care s-a aflat alături de primarul Ilie Bolojan, constructorul Beniamin Rus şi managerul de proiect Alex Ienciu.

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

Lucrările au fost executate de asocierea firmelor Drum Asfalt şi Trameco pentru suma de 1,7 milioane de lei fără TVA, bani de la bugetul local.

Potrivit primarului Ilie Bolojan, în prima etapă de reabilitare, imediat după incendiu până în primăvara 2019, s-a pus în siguranţă clădirea, s-a refăcut acoperişul şi podul clădirii, care include un spaţiu de conferinţe.

În a doua etapă s-au reabilitat faţadele şi s-au înlocuit ferestrele, s-au refăcut decoraţiunile degradate, s-au înlocuit glafurile, jgheaburile şi burlanele din tablă zincată cu jgheaburi şi burlane din cupru, iar soclul prefabricat din plăci de marmură a fost curăţat şi tratat cu o soluţie de conservare incoloră.

Managerul de proiect Alex Ienciu a subliniat că refacerea clădirii a fost o provocare, reconstituindu-se totul pe baza fotografiilor.

"Cei mai mari donatori sunt orădenii care au contribuit cu o sumă de aproximativ două milioane de euro, din impozitele şi taxele colectate, atât a costat reabilitarea până acum. Vreau să mulţumesc episcopului Virgil Bercea pentru toată colaborarea pe care am avut-o, pentru că au pus la dispoziţia orădenilor această clădire, Direcţiei de Patrimoniu din primărie şi firmei Trameco, pentru că a dus greul lucrărilor", a spus primarul Bolojan.

Clădirea va intra de acum în ultima etapă de reabilitare - amenajarea interiorului palatului, ale cărui încăperi vor avea diverse funcţiuni. Primăria va prezenta în septembrie în Consiliul Local un studiu de fezabilitate şi pregăteşte, de asemenea, un proiect pentru finanţare europeană cu o valoare estimativă de trei milioane de euro.

Episcopul Virgil Bercea, gazda unui tur interior, a menţionat că la parter se vor înfiinţa o bibliotecă monumentală, cu peste 6.000 de volume, un tezaur cu obiecte preţioase (potire, cruci pectorale, volume deosebite) şi o cafetărie-librărie. Scara monumentală va fi reabilitată, vitraliul din plafon va fi refăcut, urmând ca la etajul întâi să fie amenajate alte încăperi cu diferite destinaţii - saloane, vechea capelă restaurată şi vitraliul ei rotund, o expoziţie bisericească, o sală de conferinţe.

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

În podul spaţios se vor putea organiza alte activităţi culturale.

Palatul va putea fi vizitat în weekend, trei zile, pe trasee stabilite, pentru ca orădenii să vadă stadiul actual al lucrărilor.

Cum focul a distrus în totalitate acoperişul palatului, acesta a fost refăcut, constructorul Beniamin Rus declarând că nu mai există în oraş o altă şarpantă atât de solidă şi bine executată. Ea este confecţionată din lemn stratificat încleiat, care permite deschideri foarte mari, întreaga lucrare a faţadelor fiind, în cele din urmă, încheiată cu bine.

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

"Este o lucrare cu care ne mândrim şi care spune ceva despre noi. Experienţa pe care o avem în spate la monumente istorice, de mare complexitate, ne-a ajutat şi în acest caz. Suntem obişnuiţi, pentru că avem foarte multe clădiri pe care le-am reabilitat; regimul de lucru este altul, mult diferit de cele obişnuite. De exemplu, metrul pătrat de tencuială curentă este de 30 de ori mai ieftină decât un metru pătrat de aici, unde avem forme, profile, stucaturi, aplicaţii etc", a declarat, pentru AGERPRES, Beniamin Rus.

Palatul greco-catolic este o clădire de patrimoniu a oraşului, o bijuterie arhitectonică şi o clădire simbol pentru românii ardeleni.

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

"De ce trebuia ca oraşul Oradea să finanţeze această reabilitare? Pentru că este o clădire emblematică pentru Oradea, un loc încărcat de istorie. Această clădire a fost construită pe vechiul amplasament al Episcopiei Greco-Catolice, în perioada episcopului Radu Demetriu, cel care a finalizat clădirea aşa cum o vedem în 1905 şi cel care a murit în atentatul din Senat în 1920. În această clădire au fost primiţi Regele Ferdinand şi Regina Maria, în prima vizită în Oradea, aici s-au luat decizii istorice pentru zona noastră, aici a trăit unul dintre cei mai importanţi episcopi, Valeriu Traian Frenţiu, care a murit la Sighet, ridicat de aici în 1948. Este o clădire încărcată de istorie şi trebuia s-o reabilităm", a spus primarul Ilie Bolojan.

După finalizarea întregii reabilitări, o treime din imobil va fi ocupată de sediul Episcopiei Greco-Catolice. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: George Onea)