Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului - Paştele.

Părintele Visarion Alexa, paroh al bisericii Pogorârea Sfântului Duh şi Sfântul Nicolae - Militari, afirmă că Paştele înseamnă, pentru creştini, acelaşi lucru ca acum 2000 de ani când Iisus a înviat, şi îndeamnă la promovarea iubirii, păcii şi iertării în viaţa personală şi în comunitate pentru a împuţina răul din lume.

"Paştele înseamnă acelaşi lucru ca acum 2.000 de ani, când Iisus a înviat. Nu s-a schimbat nimic în istoria Paştelui, are aceleaşi semnificaţie şi aceeaşi putere din toate timpurile pentru că evenimentul Învierii Domnului este ceva ce anunţă, de fapt, învierea noastră. Şi atunci nu se poate schimba nimic din planul lui Dumnezeu oamenii", a declarat preotul Alexa pentru AGERPRES.

El susţine că, deşi "mulţi dintre creştini, la ora actuală, deşi sunt botezaţi, nu mai cred în înviere", pe care o văd ca pe "o istorie, o poveste, o metaforă", setea de spiritualitate autentică este actuală în rândul tinerilor din ţara noastră.

"Se prognoza despre România că va deveni cea mai laică ţară, mai ales după evenimente cum a fost Colectiv, care au pus la încercare Biserica. Nu s-a întâmplat asta. Tinerii sunt prezenţi în biserici. Cei mai numeroşi enoriaşi din bisericile, cel puţin în Capitală sau în marile oraşe ale României, sunt tinerii, semn că setea de Dumnezeu, setea de spiritualitate autentică este actuală în rândul tinerilor şi îşi doresc să aibă o viaţă spirituală", a spus pr. Visarion Alexa.

Preotul consideră că "avem datoria să împuţinăm răul în lume".

"Vedem mari atrocităţi, care, în 2019, în plină civilizaţie umană, se întâmplă în lume războaie, atentate, 300 de morţi în Sri Lanka în bisericile catolice în ziua de Paşti. Avem datoria să împuţinăm răul în lume. Noi creştinii mai ales. N-avem de purtat nici un război. Creştinii autentici n-au purtat războaie. Au fost uneori politizaţi şi acele războaie au fost unele influenţate politic. Iisus spune în Grădina Ghetsimani lui Petru care scosese sabia: 'Petre, bagă sabia în teacă!'. Nu avem nici un război de purtat. Singura noastră armă de a împuţina răul în lume este iubirea. Cred că acesta este imperativul pe care l-aş pune în inima tuturor creştinilor. Să ne facem mesageri ai iubirii şi ai păcii. Acolo unde se întâmplă un război, mi-aş dori foarte mult să vină un creştin care să spună mereu. 'E momentul să încetăm acest război!'. (...) E amarnic să vezi o ţară majoritar creştină unde cearta, mânia, răzbunarea, agresivitatea sunt, ca să spun aşa, frontispiciul sau piatra de temelie pentru viaţa de zi cu zi", a spus pr. Alexa.

El îndeamnă la "învierea în noi a iubirii şi iertării".

"Învierea lui Iisus vine cu un mesaj puternic. Dacă învierea noastră se va întâmpla undeva în viitor, atunci să înviem în noi iubirea, iertarea. Uneori avem impresia că sunt cuvinte desuete şi prea uzitate, prea generale. Dar dacă începi să el practici la nivel personal - iubeşte, iartă, fă pace - poţi să faci asta în casa ta, la job, pe stradă. Noi, bucureştenii, suntem disperaţi de trafic, unde se întâmplă într-o zi normală cele mai mari violenţe. Fă pace acolo unde eşti! Fă pace pe unde mergi! Arată-ţi pacea şi dragostea! Pentru că Iisus zice foarte frumos: 'Prin aceasta vă vor cunoaşte că sunteţi ucenicii mei, pentru că în jurul vostru veţi radia pacea şi iubirea'. Degeaba te numeşti creştin, dacă nu poţi face asta. Nici măcar nu mai poţi uza de numele de creştin, dacă nu poţi face în jurul tău, cu cei din jurul tău, cu cei din casa ta, cu cei din neamul tău pace", a mai spus preotul.

***

Ortodocşii şi greco-catolicii sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care stă la temelia Bisericii creştine.

Noaptea de Paşte era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez) iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.

Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau acum haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în comunitate, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie. Sărbătorirea Paştelui se prelungea o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos. Era interzisă participarea creştinilor la spectacolele, jocurile şi petrecerile păgâne.

Data la care se sărbătoreşte Paştele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul, cu dată schimbătoare, legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu.

Creştinătatea ortodoxă s-a împărţit din anul 1924 în două în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştelui: Bisericile rămase la calendarul vechi, neîndreptat (iulian), au continuat să îl serbeze după Pascalia veche, pe când Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924 şi 1927) Paştele pe stilul nou.

Ca să se înlăture însă dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili o uniformitate în întreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Paştele să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu bisericile rămase la calendarul neîndreptat, iulian.

În 2007, apoi doi ani la rând, 2010 şi 2011, în 2014 şi în 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următoarea dată când creştinii vor sărbători Învierea Domnului împreună va fi 20 aprilie 2025. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Visarion Alexa/facebook