Există "o aşteptare uriaşă" în rândul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică în privinţa venirii Papei Francisc la Blaj - primul Oraş Episcopal din România, eveniment care va fi şi "un bun prilej" pentru mulţi compatrioţi să descopere locul care a fost, timp de două veacuri şi jumătate, centrul spiritual, cultural şi de învăţământ al românilor din Ardeal, a declarat, vineri, pentru AGERPRES,Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, preot prof.univ. Cristian Barta.

Acesta este convins că Blajul şi Câmpia Libertăţii se vor dovedi neîncăpătoare pentru numărul mare de pelerini care vor dori să-l salute pe Suveranul Pontif, greco-catolici şi nu numai.

"Există o aşteptare uriaşă în rândul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică în privinţa venirii Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj. Îl aşteptăm cu toţii, ierarhi, preoţi, credincioşi, şi, însufleţiţi de recunoştinţă, ne rugăm bunului Dumnezeu ca vizita Sfântului Părinte să aducă roade bogate pentru Biserică, pentru întreg poporul român. (...) Sfântul Părinte Papa Francisc este păstorul întregii Biserici Catolice, dar este şi o personalitate la nivel mondial. Am convingerea că Blajul şi Câmpia Libertăţii vor fi neîncăpătoare pentru numărul mare de pelerini. Sfântul Părinte Papa vine ca un pelerin al păcii, al înţelegerii, al bucuriei şi credem că foarte mulţi credincioşi şi compatrioţi ai noştri vor veni să-l salute pe Câmpia Libertăţii", a afirmat preotul Cristian Barta, care este şi decan al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca.

Acesta a adăugat că vizita Suveranului Pontif în micul oraş episcopal "va fi pentru mulţi dintre compatrioţii noştri o ocazie unică de a descoperi locul care a devenit după 1700, timp de două veacuri şi jumătate, centrul spiritual, cultural şi de învăţământ al românilor din Ardeal, leagănul limbii şi scrierii româneşti moderne, iar apoi, după anul 1948, timp de aproape cinci decenii, a rămas farul de speranţă spre care au privit greco-catolicii care au înfruntat persecuţia comunistă".

Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş a amintit şi că "la Blaj s-a născut o şcoală care a format adevărate caractere, care şi-au adus cu prinos jertfa lăudându-l şi preamărindu-l pe Dumnezeu, urmându-l pe Isus pe drumul crucii", cu trimitere la victimele persecuţiei de după instaurarea regimului comunist. "Nu trebuie să uităm că şapte episcopi martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma s-au format la Blaj şi toţi şapte au apărat cu preţul vieţii lor demnitatea neamului românesc. Jertfa lor de sânge a pecetluit cu tărie credinţa în libertatea şi unitatea dorită de Isus Hristos Mântuitorul nostru, care şi-a dăruit viaţa pentru ca toţi să fie una", a spus preotul.

El a amintit şi de cuvintele referitoare la Blaj rostite, în urmă cu 20 de ani, de Papa Ioan Paul al II-lea în Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti: "Din această Catedrală, gândul meu nu poate să nu zboare spre Blaj. Sărut în chip spiritual acel pământ de martiri şi îmi însuşesc mişcătoarele cuvinte ale marelui poet Mihai Eminescu, care se referă la el: 'Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea'." Acest "dor" al Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea se împlineşte acum prin venirea în România şi prin venirea la Blaj a Sanctităţii Sale Papa Francisc, a conchis Vicarul General al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş.

Spre deosebire de vizita Papei Ioan Paul al II-lea, cea pe care o va efectua Papa Francisc, una "apostolică", va cuprinde nu doar Capitala, ci şi Iaşi, Blaj şi Şumuleu Ciuc.

Potrivit administraţiei locale, Papa Francisc este aşteptat la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, duminică, 2 iunie.

Centrul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blajul românesc a fost întemeiat de Ioan Inochentie Micu-Klein. În 1737, domeniul feudal al Blajului a fost cedat prin schimb de moşii Episcopiei Române Unite a Transilvaniei, în urma unor memorii înaintate lui Carol al VI-lea de către Micu-Klein. Episcopul a mutat aici reşedinţa episcopiei pentru a putea fi într-un contact mai strâns cu toţi credincioşii săi. Înainte de strămutarea la Blaj a reşedinţei episcopiei unite greco-catolice, în 1737, localitatea era doar un sat, calvinesc şi unguresc, numărând aproximativ 20 de familii. Doi ani mai târziu, în 1739, Blajul a fost declarat târg, oppidum, transformându-se curând într-un adevărat oraş.

Blajul a fost principalul centru cultural şi politic al românilor din Transilvania. În prezent, numără 20.000 de locuitori. AGERPRES/ (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)