RETROSPECTIVĂ 2018/Catedrala Mântuirii Neamului - sfinţită; finalizarea lucrărilor şi a picturii vor dura aproximativ trei ani

Catedrala Mântuirii Neamului, simbol al poporului român închinat eroilor neamului din toate timpurile, a fost sfinţită în acest an, pe 25 noiembrie, la împlinirea unui secol de la Marea Unire, impresionantul edificiu, finalizat în proporţie de 95%, urmând a fi terminat în aproximativ trei ani.
Evenimentul a avut un puternic ecou în rândul opiniei publice, fiind considerat de unele voci drept unicul proiect naţional al României în Anul Centenar.
"În Catedrală suntem toţi. O ţară de guralivi şi de tăcuţi, de săraci şi bogaţi, de uituci şi de recunoscători. (...) De fapt, turla mare a Catedralei e sus, pe Caraiman, împodobită de Crucea alcătuită din oţelul înfrângerii noastre dintâi, transformată, prin sânge românesc, în victoria de la 1 Decembrie 1918. Aşa este şi Catedrala. A preluat în ea toate înfrângerile şi umilirile noastre din ultimii 100 de ani. Şi se înalţă ca o biruinţă. Va schimba numai viaţa celor care-l caută pe Dumnezeu mereu şi cu insistenţa soldaţilor pe front ce ştiu că-şi apără familia şi neamul. Pentru ceilalţi, superficialii, nu e cazul schimbării lor ori găsirii lui Dumnezeu. (...) Catedrala e ţara", spunea părintele Constantin Necula într-un interviu acordat AGERPRES în luna noiembrie.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
Încă de vineri, 23 noiembrie, a sosit la Bucureşti, Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, înaltul ierarh urmând să participe pe 25 noiembrie la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale. În aceeaşi zi a ajuns în România şi o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Mitropolitul de Patra, Hrisostom, care a adus o raclă purtând Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Racla a rămas în Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei până pe 24 noiembrie, când a fost dusă spre închinare în pridvorul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Ulterior, a fost aşezată la ieşirea din Sfântul Altar, împreună cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina pentru a fi cinstite de către credincioşi.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
În seara zilei de 24 noiembrie Patriarhul Daniel a oficiat, împreună cu alţi ierarhi, în Catedrala Mântuirii Neamului, o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918. "Listele au fost puse la dispoziţia Patriarhiei Române de către Ministerul Apărării Naţionale", a precizat patriarhul Daniel.
Slujba de sfinţire a noi catedrale a avut loc pe 25 noiembrie. Aproximativ 45.000 de persoane şi 2000 de invitaţi a asistat la ceremonia religioasă, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, precum şi numeroşi oameni politici şi de cultură. Mulţi dintre cei prezenţi la eveniment pe platoul din faţa edificiului, veniţi, din toată ţara, erau îmbrăcaţi în costume populare şi cu steaguri tricolore şi ale Patriarhiei.
Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina a început în faţa catedralei la ora 8,00. Ceremonia religioasă a continuat în faţa Sfintei Mese a Altarului, la ora 9,00, cu slujba de sfinţire a Altarului, oficiată de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, Patriarhul BOR, Daniel, cu un sobor de 60 ierarhi preoţi şi diaconi.
"Cu ajutorul lui Dumnezeu, am sfinţit altarul acestei catedrale numită a Mântuirii Neamului, sau Catedrala Naţională. Dăm slavă lui Dumnezeu şi mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat şi care ne vor ajuta în continuare. Pentru, că aşa cum se vede, mai sunt unele lucrări pentru terminarea turlei pantocrator, turlei centrale, iar după aceea urmează pictarea bisericii în mozaic. Sperăm ca peste trei ani să revenim la sfinţirea picturii în această catedrală", a spus patriarhul, după citirea Actului de sfinţire, la sfârşitul slujbei.
Documentul trece în revistă istoria ridicării Catedralei Mântuirii Neamului, începând din 1877, când s-a resimţit necesitatea construirii unui asemenea edificiu în Bucureşti, şi până în prezent, când s-a săvârşit slujba de târnosire a lăcaşului. Actul este semnat de Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, de Patriarhul BOR, Daniel, de Mitropolitul de Patra, Hrisostom, şi de toţi înalţii ierarhi prezenţi la slujbă.
În predica rostită la finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a afirmat că, prin sfinţirea acestui lăcaş de cult, Dealul Arsenalului, pe care a fost construită catedrala, s-a transformat în dealul păcii.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
"Astăzi, prin sfinţirea catedralei cu hramul Înălţarea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau şi se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii şi al sfinţeniei, în dealul harului şi binecuvântării, nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală şi Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos şi va transmite mesajul speranţei şi al mântuirii celor de-aproape şi celor de departe", a spus Sanctitatea Sa.
Importanţa ridicării noului lăcaş de cult a fost evidenţiată şi de Mitropolitul Hrisostom de Patra, care a subliniat în cuvântul său că "Sfântul Apostol Andrei ne uneşte spiritual" cu Grecia.
Cu aceeaşi ocazie, premierul Viorica Dăncilă a declarat că acest edificiu - Catedrala Mântuirii Neamului - este realizarea românilor şi a României, ea precizând că ne putem mândri cu acest proiect pe care trebuie să-l poarte în suflet toţi cetăţenii ţării. De asemenea, vicepremierul şi ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, a afirmat că românii meritau o catedrală precum aceea a Mântuirii Neamului, ridicarea sa fiind un semn de unitate naţională.
Totodată, finanţatorul FCSB, Gigi Becali, a afirmat că a contribuit cu două milioane de euro la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, pe care o consideră cea mai mare realizare a României din ultima sută de ani.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
La pelerinajul de la Sfintele Moaşte nu au lipsit îmbrâncelile. Mai mulţi credincioşi care aşteptau să ajungă la moaştele Sfântului Andrei aflate în Catedrala Mântuirii Neamului au încercat să forţeze cordonul de jandarmi, desfăşurat pentru a asigura accesul controlat spre catedrală. Echipajele pompierilor SMURD prezente la slujbă şi pelerinaj au acordat pe 25 noiembrie, până la ora 18,00, îngrijiri medicale pentru 105 persoane, dintre care nouă au fost transportate la spital.
De remarcat că ISU Bucureşti-Ilfov preciza în acea zi că edificiul Catedrala Mântuirii Neamului nu are autorizaţie pentru siguranţa la incendiu, întrucât construcţia nu este finalizată. Instituţia menţiona că a aplicat constructorului o amendă contravenţională în valoare de 10.000 de lei pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu, precizând că a înştiinţat Mitropolia Munteniei şi Dobrogei - Arhiepiscopia Bucureştilor că, în condiţiile date, acesta poartă întreaga responsabilitate pentru siguranţa participanţilor la eveniment.
Pe 30 noiembrie, patriarhul a oficiat o nouă Sfântă Liturghie în catedrală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
Zilele Sfinţirii Catedralei, 25-30 noiembrie, au fost prelungite până duminică seara, 2 decembrie, pentru a răspunde interesului românilor - peste 100.000 potrivit Patriarhiei Române - de a vizita şi de a se închina în altarul nou sfinţit al catedralei. Veniţi din toată ţara şi din Diaspora, aceştia s-au închinat, în altarul unde se află moaşte ale martirilor, dar şi numele celor peste 350.000 eroi ai neamului cunoscuţi.
* * * *
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, precizează http://basilica.ro/.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul 'la roşu', urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro pentru construcţie.
Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Patriarhul Daniel - mesaj transmis arhiepiscopului Albaniei, la întronizare: Vă felicităm cu ocazia acestui eveniment binecuvântat
Patriarhul Daniel i-a transmis sâmbătă un mesaj, cu prilejul întronizării, arhiepiscopului Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitului Părinte Ioan. 'Biserica Ortodoxă Română a primit, cu multă bucurie, vestea întronizării Preafericirii Voastre în demnitatea de Arhiepiscop al Tiranei, Dur
Bistrița-Năsăud: Cardinalul Iuliu Hossu, evocat în cadrul unui simpozion organizat în județul natal
Personalitatea complexă a cardinalului Iuliu Hossu, de la a cărui naștere s-au împlinit 140 de ani, a fost evocată joi seara în cadrul unui simpozion organizat în județul său natal, Bistrița-Năsăud, de către Biblioteca Județeană 'George Coșbuc' și Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Evenimentul, menit să marcheze '
Patriarhia - referitor la piesa de teatru 'Proorocul Ilie': Luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase
Patriarhia anunță că a luat act ''cu mâhnire'' de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru 'Proorocul Ilie', care se joacă la Teatrul Național din București, precizând că respectarea simbolurilor creștine constituie un act spiritual și cultural important și necesar într
Ședință a Sfântului Sinod al BOR; s-a aprobat începerea demersurilor de canonizare a unor sfinte femei românce
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi în ședință de lucru sub președinția Patriarhului Daniel, a aprobat începerea demersurilor de canonizare a unor sfinte femei românce, pentru 2026, declarat Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar - mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții
Sălaj: PS Benedict Bistrițeanul a fost ales episcop al Sălajului
Prea Sfințitul Părinte (PS) Benedict Bistrițeanul a fost ales joi, 27 martie, episcop al Sălajului, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române. ''Postul a rămas vacant după ce, în decembrie 2024, Sinodul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Săl
Pelerinaj cu moaștele Sfintei Împărătese Elena, la Mănăstirea Pantocrator - un eveniment unic în Patriarhia Română (GALERIE FOTO/VIDEO)
Credincioșii Bisericii Ortodoxe Române se vor bucura anul acesta de un eveniment unic - moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman, în perioada 30 aprilie - 8 mai.
Eveniment în Centrul istoric al Capitalei: Raclă cu veșmântul Cuvioasei Parascheva, sfințită la Biserica 'Sfântul Anton'
Preasfințitul Părinte Episcop vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a sfințit, luni seară, noua raclă în care a fost așezat spre închinarea credincioșilor un veșmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, la Biserica Domnească 'Sfântul Anton' - Curtea Veche', cea mai veche biserică din București, care își serbează hramul
Bihor: Concerte de Paște în localități din județ, sub genericul ''Lumină din Lumină'', până pe 26 aprilie
Ediția din acest an a evenimentului ''Lumină din Lumină'' cuprinde o serie de cel puțin 33 de concerte pascale ce au loc în mai multe localități din județul Bihor, până în 26 aprilie, a informat, vineri, Consiliul Județean, într-un comunicat transmis AGERPRES. Aflat la a treia ediție, proiectul este orga
Protocol de colaborare între Patriarhia Română - Centrul de Presă Basilica și Agenția Națională de Presă AGERPRES
Patriarhia Română - Centrul de Presă Basilica și Agenția Națională de Presă AGERPRES au încheiat, joi, un protocol de colaborare pentru promovarea Arhivei fotografice a AGERPRES și a Fluxului Foto, în cadrul activităților de comunicare realizate de Basilica, în cursul acestui an. Protocolul a fost semnat de preasfințitu
Simpozion național, în contextul aducerii moaștelor Sf. Elena; despre Centenarul Patriarhiei și Sinodul I Ecumenic
Un simpozion național despre Centenarul Patriarhiei Române și Sinodul I Ecumenic va avea loc în Teleorman, în perioada 5- 6 mai, când Mănăstirea Pantocrator va găzdui moaștele Sfintei Împărătese Elena. Intitulat 'Credință, slujire și istorie în context eclesial și național. 100 de ani de patriarhat și 1700 de ani de la p
Patriarhul Daniel, după tragedia de la Kocani: Familiilor îndoliate, mângâiere și vindecare grabnică celor răniți
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a adresat un mesaj Preafericitului Părinte Ștefan, Arhiepiscop de Ohrida, Skopje și Macedonia de Nord, în urma incendiului din orașul Kocani. ''Am aflat, cu profundă durere, de tragicul eveniment care a avut loc, în dimineața zilei de duminică, 16 mar
Patriarhia Română îndeamnă la rugăciune pentru stingerea incendiilor de vegetație
Patriarhia Română îndeamnă la rugăciune și la solidaritate clericii și credincioșii din toate eparhiile, având în vedere extinderea tot mai mare a incendiilor de vegetație în mai multe regiuni ale țării. ''Duminică, 16 martie, la ectenia mare și ectenia întreită din timpul Sfintei Liturghii vor fi in
Patriarhul Daniel, 35 de ani de slujire arhierească: Avem datoria de a transmite mai departe comoara credinței creștine
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a fost felicitat duminică, la finalul Sfintei Liturghii de la Catedrala Patriarhală, cu ocazia aniversării a 35 de ani de slujire arhierească, prilej cu care a subliniat că avem datoria de a transmite mai departe comoara credinței creștine, care este însăși prezența lui Hristos în sufletele oamenilor.
Patriarhia: 9 martie - ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici și de comemorare a deținuților politici anticomuniști
Patriarhia Română reamintește miercuri că pe 9 martie sunt pomeniți, în mod special, luptătorii români împotriva regimului totalitar comunist, care au mărturisit credința ortodoxă împotriva ateismului comunist. 'Data de 9 martie reprezintă atât ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua C
Parc fotovoltaic, amenajat printr-o finanțare obținută de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia
Ansamblul Arhiepiscopal Ortodox și Mănăstirea 'Hristos Pantocrator' din Alba Iulia vor avea energie electrică obținută din surse regenerabile, după ce Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia a obținut o finanțare de peste 1,4 milioane de lei pentru realizarea unui parc fotovoltaic. 'Vineri, 28 februarie 2025, la sediul Ministerului En