Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu: Astăzi, prin sfinţirea Catedralei, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii

Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a afirmat, duminică, în predica rostită la finalul Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Mântuirii Neamului, că, prin sfinţirea acestui lăcaş de cult, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii.
"Astăzi, prin sfinţirea Catedralei cu hramul Înălţarea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau şi se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii şi al sfinţeniei, în dealul harului şi binecuvântării, nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală şi Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos şi va transmite mesajul speranţei şi al mântuirii celor de-aproape şi celor de departe", a spus Sanctitatea Sa.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a urat Patriarhului Daniel şi ierarhilor, clerului, demnitarilor şi tuturor fiilor binecredincioşi ai Bisericii Române "zile îndelungate, sănătate trupească şi sufletească". "Să vă bucuraţi de lumina acestui far - catedrală şi să vă închinaţi totdeauna în el cu vrednicie, în Duh şi în adevăr Mântuitorului şi Izbăvitorului sufletelor şi trupurilor noastre!", a încheiat Patriarhul Ecumenic.
Importanţa ridicării noului lăcaş de cult a fost evidenţiată şi de Mitropolitul Hrisostom de Patra, care a subliniat în cuvântul său că "Sfântul Apostol Andrei ne uneşte spiritual" cu Grecia.
"O nespusă emoţie ne provoacă gândul că ţările noastre, Grecia şi România, cu harul Domnului şi pentru rugăciunile Sfântului Apostol Andrei sunt unite prin legături istorice, întrucât în perioada anilor de restrişte ţara Preafericirii Voastre a găzduit mulţi greci care la rândul lor au contribuit la dezvoltarea acestor meleaguri şi au organizat războiul sfânt pentru eliberarea neamului nostru", a spus Părintele Hrisostom, adresându-se Patriarhului Daniel.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
La rândul său, Patriarhul Daniel a evocat momentul aducerii capului Sfântului Apostol Andrei la Bucureşti, în 2011, şi a mâinii Sale în aceste zile, evidenţiind rolul duhovnicesc pe care l-a avut Sfântul Andrei în ridicarea Catedralei Naţionale.
"Capul Sfântului Andrei ne-a ajutat să gândim frumos la această catedrală, iar mâna Sa ne-a arătat mâna care a făcut catedrala. Sfântul Andrei a construit catedrala folosindu-se de priceperea constructorilor şi a pictorilor. (...) Sfântul Andrei ne ajută să gândim şi să lucrăm duhovniceşte şi să fim misionari în timpul nostru, după modelul său", a spus Patriarhul Daniel.
Zeci de mii de oameni şi aproximativ 2.000 de invitaţi au asistat duminică la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, vicepremierul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, miniştrii Finanţelor şi Educaţiei Naţionale, Eugen Teodorovici şi Ecaterina Andronescu, alţi oameni politici şi de cultură.
Pentru pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, zecile de mii de participanţi la sărbătoarea sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale simbolizează "România toată".
"Este România. Toată. Sunt, după evidenţele noastre, peste 600 de maramureşeni, peste 1.000 din Iaşi, din Suceava iarăşi sunt peste 500, peste 500 sunt şi din Oradea. Am luat zonele mai îndepărtate, pentru că mi s-au părut mai relevante. Nu ne referim la zecile de pelerini organizaţi care vin din Germania, Italia. Parte dintre ei au fost în catedrală. Încercăm ca aceia care vin mai de departe să fie aduşi în faţa piaţetei pentru a putea să se închine prioritar şi apoi să-şi facă lungul lor drum de patru, cinci, zece ore către casă. Ţinem desigur cont şi de experienţa Jandarmeriei şi de regulile impuse de domniile lor, chiar dacă noi am vrea să facem mai multe", a declarat, pentru AGERPRES, Corduneanu.
El a menţionat că la ceremonii au participat şi "peste 200 de pelerini din Basarabia, vicarul de Timoc, călugări de la Sfântul Munte şi foarte, foarte mulţi credincioşi, care simt că această sută de ani de România se împlineşte acum într-un mod plăcut lui Dumnezeu".
"Ei simt că, într-un fel, am meritat această sută de ani în care n-a fost uşor. Ea a cuprins regimuri totalitare, a cuprins perioade de prigoană, a cuprins o mare a doua conflagraţie mondială. Dar suntem aici, în continuare, suntem uniţi prin limbă, prin credinţă şi prin dragostea faţă de simbolurile care ne unesc şi dragostea în primul rând faţă de Dumnezeu", a mai spus vicarul patriarhal.
Şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a evidenţiat dimensiunea naţională a evenimentelor.
"Ce se întâmplă în aceste zile are o anvergură naţională, are o putere simbolică extraordinară, pentru că întemeierea unei catedrale şi sfinţirea ei dă seamă de gradul de implicare creştină a unei societăţi, a unui popor. Şi faptul că o catedrală de această amploare a fost ridicată în Bucureştii anilor 2000, 2018, iată, e Anul Centenar, într-o epocă numită post-modernă în care, se pare, că a slăbit intensitatea sentimentului religios şi a atenţiei spre cele spirituale, anunţă, totuşi, acest lucru că din punct de vedere spiritual Biserica Ortodoxă Română este, ca să spun aşa, foarte bine situată", a declarat Bănescu, pentru AGERPRES.
El a evidenţiat "eforturile enorme" pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. "Nu doar financiare, ci antrenarea unor energii umane, consum, implicare, eforturi foarte mari, care au avut în spate oameni în carne şi oase, care au dormit mai puţin, au mâncat când au apucat, au îndurat frig, arşiţă. E vorba de implicarea unor mii de persoane care se află în spatele acestui proiect, care cred eu, onorează România", a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Vasile Bănescu este de părere că, prin sfinţirea Catedralei Naţionale, România s-a integrat în Europa catedralelor.
"Şi pentru că există nu doar o Europă a economicului, o Europă a comerţului, o Europă a artiştilor, o Europă a universităţilor, o Europă, ci şi o Europă a catedralelor, cum foarte bine se ştie, sau ar trebui să se ştie, eu cred că, începând de astăzi, România s-a integrat în Europa inclusiv din acest punct de vedere. Ne-am integrat, cu ocazia sfinţirii Catedralei Naţionale din România, în Europa catedralelor", a mai spus Bănescu.
* * * *
Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, precizează http://basilica.ro/.
F oto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici "răstignite", dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin legea 376/2007 care prevedea că: "Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul 'la roşu', urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale.
Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. AGERPRES / (A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Marius Frăţilă, editori online: Anda Badea, Alexandru Cojocaru)
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Citeşte şi:
Sfinţirea Catedralei Naţionale (istoric)
ISU Bucureşti-Ilfov: 83 de persoane asistate medical, la slujba de la Catedrala Mântuirii Neamului
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Patriarhul Daniel - mesaj transmis arhiepiscopului Albaniei, la întronizare: Vă felicităm cu ocazia acestui eveniment binecuvântat
Patriarhul Daniel i-a transmis sâmbătă un mesaj, cu prilejul întronizării, arhiepiscopului Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitului Părinte Ioan. 'Biserica Ortodoxă Română a primit, cu multă bucurie, vestea întronizării Preafericirii Voastre în demnitatea de Arhiepiscop al Tiranei, Dur
Bistrița-Năsăud: Cardinalul Iuliu Hossu, evocat în cadrul unui simpozion organizat în județul natal
Personalitatea complexă a cardinalului Iuliu Hossu, de la a cărui naștere s-au împlinit 140 de ani, a fost evocată joi seara în cadrul unui simpozion organizat în județul său natal, Bistrița-Năsăud, de către Biblioteca Județeană 'George Coșbuc' și Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla. Evenimentul, menit să marcheze '
Patriarhia - referitor la piesa de teatru 'Proorocul Ilie': Luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase
Patriarhia anunță că a luat act ''cu mâhnire'' de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru 'Proorocul Ilie', care se joacă la Teatrul Național din București, precizând că respectarea simbolurilor creștine constituie un act spiritual și cultural important și necesar într
Ședință a Sfântului Sinod al BOR; s-a aprobat începerea demersurilor de canonizare a unor sfinte femei românce
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit joi în ședință de lucru sub președinția Patriarhului Daniel, a aprobat începerea demersurilor de canonizare a unor sfinte femei românce, pentru 2026, declarat Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar - mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții
Sălaj: PS Benedict Bistrițeanul a fost ales episcop al Sălajului
Prea Sfințitul Părinte (PS) Benedict Bistrițeanul a fost ales joi, 27 martie, episcop al Sălajului, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române. ''Postul a rămas vacant după ce, în decembrie 2024, Sinodul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Săl
Pelerinaj cu moaștele Sfintei Împărătese Elena, la Mănăstirea Pantocrator - un eveniment unic în Patriarhia Română (GALERIE FOTO/VIDEO)
Credincioșii Bisericii Ortodoxe Române se vor bucura anul acesta de un eveniment unic - moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman, în perioada 30 aprilie - 8 mai.
Eveniment în Centrul istoric al Capitalei: Raclă cu veșmântul Cuvioasei Parascheva, sfințită la Biserica 'Sfântul Anton'
Preasfințitul Părinte Episcop vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a sfințit, luni seară, noua raclă în care a fost așezat spre închinarea credincioșilor un veșmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, la Biserica Domnească 'Sfântul Anton' - Curtea Veche', cea mai veche biserică din București, care își serbează hramul
Bihor: Concerte de Paște în localități din județ, sub genericul ''Lumină din Lumină'', până pe 26 aprilie
Ediția din acest an a evenimentului ''Lumină din Lumină'' cuprinde o serie de cel puțin 33 de concerte pascale ce au loc în mai multe localități din județul Bihor, până în 26 aprilie, a informat, vineri, Consiliul Județean, într-un comunicat transmis AGERPRES. Aflat la a treia ediție, proiectul este orga
Protocol de colaborare între Patriarhia Română - Centrul de Presă Basilica și Agenția Națională de Presă AGERPRES
Patriarhia Română - Centrul de Presă Basilica și Agenția Națională de Presă AGERPRES au încheiat, joi, un protocol de colaborare pentru promovarea Arhivei fotografice a AGERPRES și a Fluxului Foto, în cadrul activităților de comunicare realizate de Basilica, în cursul acestui an. Protocolul a fost semnat de preasfințitu
Simpozion național, în contextul aducerii moaștelor Sf. Elena; despre Centenarul Patriarhiei și Sinodul I Ecumenic
Un simpozion național despre Centenarul Patriarhiei Române și Sinodul I Ecumenic va avea loc în Teleorman, în perioada 5- 6 mai, când Mănăstirea Pantocrator va găzdui moaștele Sfintei Împărătese Elena. Intitulat 'Credință, slujire și istorie în context eclesial și național. 100 de ani de patriarhat și 1700 de ani de la p
Patriarhul Daniel, după tragedia de la Kocani: Familiilor îndoliate, mângâiere și vindecare grabnică celor răniți
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a adresat un mesaj Preafericitului Părinte Ștefan, Arhiepiscop de Ohrida, Skopje și Macedonia de Nord, în urma incendiului din orașul Kocani. ''Am aflat, cu profundă durere, de tragicul eveniment care a avut loc, în dimineața zilei de duminică, 16 mar
Patriarhia Română îndeamnă la rugăciune pentru stingerea incendiilor de vegetație
Patriarhia Română îndeamnă la rugăciune și la solidaritate clericii și credincioșii din toate eparhiile, având în vedere extinderea tot mai mare a incendiilor de vegetație în mai multe regiuni ale țării. ''Duminică, 16 martie, la ectenia mare și ectenia întreită din timpul Sfintei Liturghii vor fi in
Patriarhul Daniel, 35 de ani de slujire arhierească: Avem datoria de a transmite mai departe comoara credinței creștine
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a fost felicitat duminică, la finalul Sfintei Liturghii de la Catedrala Patriarhală, cu ocazia aniversării a 35 de ani de slujire arhierească, prilej cu care a subliniat că avem datoria de a transmite mai departe comoara credinței creștine, care este însăși prezența lui Hristos în sufletele oamenilor.
Patriarhia: 9 martie - ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici și de comemorare a deținuților politici anticomuniști
Patriarhia Română reamintește miercuri că pe 9 martie sunt pomeniți, în mod special, luptătorii români împotriva regimului totalitar comunist, care au mărturisit credința ortodoxă împotriva ateismului comunist. 'Data de 9 martie reprezintă atât ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua C
Parc fotovoltaic, amenajat printr-o finanțare obținută de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia
Ansamblul Arhiepiscopal Ortodox și Mănăstirea 'Hristos Pantocrator' din Alba Iulia vor avea energie electrică obținută din surse regenerabile, după ce Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia a obținut o finanțare de peste 1,4 milioane de lei pentru realizarea unui parc fotovoltaic. 'Vineri, 28 februarie 2025, la sediul Ministerului En