Peste 100 de persoane au luat parte luni seara la ceremonia de reinaugurare a celui mai vechi lăcaş de cult mozaic din România, Sinagoga Mare din Iaşi, un monument istoric construit în secolul XVII.

Evenimentul a fost precedat de dezvelirea unei plăci memoriale care a fost amplasată la intrarea în Sinagogă.

La festivităţile de reinaugurare ale Sinagogii Mari din Iaşi au fost prezenţi şi reprezentanţii autorităţilor locale, instituţiilor de cultură şi ai mediului academic, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi Petru Gherghel, episcopul romano-catolic al Diecezei Iaşi.

Cu acest prilej, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Iaşi, Abraham Ghiltman, a declarat pentru AGERPRES că în această seară comunitatea evreilor din municipiul reşedinţă celebrează trei sărbători.

"În primul rând Centenarul, la care au contribuit şi comunitatea evreiască din Iaşi şi comunităţile evreieşti din ţară. Tot astăzi sărbătorim 'Hanuca', ceea ce înseamnă reinaugurare sau sărbătoarea luminilor. Totodată, reinaugurăm Sinagoga Mare din Iaşi. De fapt, este Sinagoga Mare din Târgu Cucului. Spun asta pentru că în Iaşi au fost trei sinagogi mari, câte una în fiecare cartier - Podu Roş, Târgu Cucului, Păcurari. Acest eveniment este deosebit pentru că este prima sinagogă construită în Iaşi şi prima sinagogă de pe teritoriul României", a spus Abraham Ghiltman.

Tot despre importanţa Sinagogii Mari din Iaşi şi vechimea ei a vorbit şi prim-rabinul României, Rafael Shaffer.

"Sinagoga e cea mai veche din România. Este din jurul 1670. Următoarea sinagogă din România a fost construită după anul 1800, deci o diferenţă de 150 de ani. În anul 1670, când cuvântul 'toleranţă' încă nu era uzual, oraşul Iaşi a fost primul care a permis comunităţii evreieşti să ridice o sinagogă din piatră. Până atunci toate sinagogile erau doar din lemn. Acum Iaşiul culege roadele toleranţei strămoşilor lui", le-a declarat jurnaliştilor Rafael Shaffer.

Primarul Iaşiului, Mihai Chirica, a spus că evenimentul care s-a desfăşurat luni seara reprezintă un moment important "pentru că redeschide o nouă pagină din istoria acestui oraş", dar şi pentru faptul că este redat circuitului public un monument istoric foarte important.

"Au trecut peste 70 de ani de zile de când populaţia evreiască era pe nedrept pedepsită pentru lucruri pe care nu le-a săvârşit niciodată. Astăzi am reuşit să redeschidem o pagină frumoasă din istoria acestei comunităţi prin resfinţirea şi reinaugurarea celei mai vechi şi mai frumoase sinagogi din ţară. Sinagoga are o vârstă apropiată vârstei oraşului nostru. Este foarte important şi că se regăseşte şi în comunitatea evreilor un lăcaş de cult în care îşi pot duce mai departe viaţa spirituală. Asta arată că Iaşiul poate fi casa tuturor etniilor, a tuturor celor care cred în prietenie, în pace, în înţelegere, toleranţă şi, de ce nu, un punct de atracţie turistică ce sperăm să atragă cât mai mulţi vizitatori, mai ales dinafara ţării", a declarat Mihai Chirica.

La rândul său, consulul general al României la New York, Cătălin Dancu, a afirmat că este impresionat de simplitatea şi frumuseţea lăcaşului de cult.

"Vorbim de cea mai veche sinagogă din România. Au mai fost restaurate sinagogi, au mai fost puse în circuitul religios, dar semnificaţia de astăzi este deosebită, pentru că vine la o zi de la Centenarul României. Parcă o coincidenţă divină face să unească iudaismul şi creştinismul în zilele acestea, cu atât mai mult pentru Iaşi. (...) Sinagoga este extraordinară, este impresionantă mai ales prin maniera în care a fost gândită. Te aştepţi să fie ceva încărcat, să cadă ceva spre tine, sinagogile fiind foarte bogate şi înflorate şi de obicei colorate. Această simplitate de alb, cu altarul superb, candelabrele extraordinare îţi creează o stare şi o atmosferă cum rar găseşti în România", a declarat Cătălin Dancu.

Istoricul Alexandru Muraru, fost director al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), a menţionat că lucrările de reabilitare şi restaurare a Sinagogii Mari din Iaşi au durat mai mult de 12 ani, pentru că timp de cinci ani au fost întrerupte, după ce firma care a câştigat licitaţia pentru efectuarea lucrărilor a intrat în insolvenţă. Un alt impediment a fost cel a finanţării lucrărilor de reabilitare.

"Clădirea era într-un stadiu avansat de degradare şi exista riscul să se prăbuşească cu totul. Au existat mai multe contribuţii pentru refacerea sinagogii, nu doar cea a INP, ci şi a Ministerului Culturii, din partea Federaţiei Comunităţii Evreieşti, a unor persoane particulare, organizaţii nonguvernamentale din străinătate", a subliniat Alexandru Muraru.

Sinagoga Mare din Iaşi a fost construită în perioada 1657 - 1671, fiind cel mai vechi edificiu de pe teritoriul României. Lăcaşul de cult a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi. Potrivit istoricilor, pe locul actual al edificiului ar fi existat o sinagogă din anul 1582, care ar fi fost distrusă complet în momentul construirii celei existente.

Sinagoga Mare are ziduri din piatră şi cărămidă cu grosime de un metru şi înălţimea ei este de 22 metri. Sala principală are formă de corabie în partea de vest, în timp ce în partea de est se află o mare cupolă emisferică având Steaua lui David în vârf.

Sinagoga are influenţe ale clădirilor de cult mozaic similare din Boemia, Polonia şi Rusia. AGERPRES/(A, AS, autor: Daniela Malache, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)