Lucrările de reabilitare la cel mai mare baraj de acumulare din judeţul Bihor, Barajul Leşu, vor începe anul viitor, urmând să fie finalizate până în anul 2026, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor.

Barajul Leşu va beneficia de o reabilitare totală, fiind unul din cele şase baraje bihorene şi arădene cuprinse într-un proiect al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, finanţat prin PNRR, cu o sumă totală de circa 114 milioane euro.

"Din lista celor şase baraje promovate, o prioritate o reprezintă reabilitarea şi punerea în siguranţă a acumulării Leşu. Acum suntem în etapa în care avem autorizate şi avizate în CTE, local şi la nivel naţional, la minister, toate actele; urmează faza de proiectare şi după speranţele noastre, după procedura de licitaţie, anul viitor pot începe lucrările, cu termen de execuţie 2026. Nu pot să spun exact. O procedură poate ţine două luni sau şase luni. O contestaţie poate ţine opt luni. În cursul anului 2024. Unde este simplu, vom începe probabil, în martie-aprilie," a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul ABA Crişuri Oradea, Pasztor Sandor.

În acest proiect, finanţat cu 570 de milioane de lei, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă vor fi reabilitate trei baraje din Bihor: Leşu (120 de milioane de lei), Sălard (88 mil. lei) şi Tămaşda (102 mil. lei) şi alte trei din Arad: Cigher (69 mil. lei), Şicula (85 mil. lei) şi Zerindu Mic (94 mil. lei).

După ce ABA Crişuri a semnat, la finele anului 2022, contractul de finanţare prin PNRR pentru acest proiect, s-au parcurs toate etapele necesare avizărilor, atât în cadrul Comisiei tehnico-economice de la nivel bazinal, cât şi în cea de la nivel naţional.

Sursa foto: ABA Crisuri

"Din lista celor şase baraje promovate, o prioritate o reprezintă reabilitarea şi punerea în siguranţă a acumulării Leşu. Pentru realizarea acestei investiţii s-a alocat un buget de 24 de milioane de euro. Conform contractului de finanţare, lucrările se vor finaliza până la finele anului 2026", a declarat directorul ABA Crişuri, Pasztor. Sandor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ABA Crişuri, Anca Mihociu, ABA Crişuri a avizat vineri în cadrul Comisiei Tehnico-Economice (CTE) proiectele de reabilitare şi modernizare pentru cele şase baraje aflate în zonele prioritare pentru prevenirea inundaţiilor.

"Barajul Leşu este un baraj de anrocamente, adică din bolovani, cu o înălţime de 60,5 metri şi cu o lungime de 180 de metri. Suprafaţa lacului era de aproximativ 150 de hectare şi avea un volum de apă de peste 28 milioane de metri cubi, acesta fiind golit însă în anul 2015 din cauza scurgerilor. Este prevăzut cu o mască de etanşare, care necesită o reabordare prin care să se asigure siguranţă atunci când acumularea este plină cu apă. A fost realizat între anii 1969 - 1973 şi de atunci şi până în prezent nu a beneficiat de nicio lucrare capitală de reparaţii", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Anca Mihociu.

Amplasată pe Valea Iadului, amonte de localitatea Remeţi, această acumulare permanentă a avut un rol complex, în primul rând de alimentare cu apă a oraşului Oradea, de atenuare a undelor de viitură, de furnizare a apei pentru amenajare piscicolă şi producere de energie electrică, dar şi unul turistic. Este cunoscut că, în amonte, s-a dezvoltat un sat-staţiune al cărui nume este inspirat de locul însuşi: Coada Lacului.

Sursa foto: ABA Crisuri

Pentru exploatarea barajului în condiţii de siguranţă se va asigura, în primul rând, etanşeitatea măştii amonte cu o geomembrană şi înlocuirea echipamentelor hidromecanice. Se va monitoriza orice modificare a barajului prin aparatură modernă de tip laser-scaner şi se va asigura independenţa energetică necesară pentru funcţionarea echipamentelor prin panouri fotovoltaice.

Proiectul va pune obligatoriu în aplicare toate măsurile necesare pentru reducerea impactului negativ asupra apei, precum şi asupra habitatelor şi a speciilor protejate care depind direct de apă. Astfel, prin acest proiect sunt prevăzute şi sisteme de colectare a deşeurilor.

Barajele care vor beneficia de investiţii prin acest proiect al ABA Crişuri au un rol esenţial în atenuarea undei de viitură în bazinele hidrografice: Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. AGERPRES/(A, AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)