Importanţa aplicaţiilor care să permită clienţilor să cheme un taxi, dar şi modul în care ele sunt reglementate, stabilirea unui tarif minimal şi amenajarea corespunzătoare a staţiilor de taxi au fost câteva dintre temele abordate vineri în cadrul dezbaterii publice iniţiate de Primăria Capitalei pe tema Regulamentului-cadru, a caietului de sarcini şi a contractului de atribuire în gestiune delegată pentru organizarea şi executarea serviciului public de transport local în regim de taxi.

Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a apreciat că proiectul de hotărâre este unul "perfectibil", dar a salutat iniţiativa elaborării lui.

"Observ că foarte multe discuţii sunt pe aceste aplicaţii. Se induce până la urmă opiniei publice că cineva vrea să scoată aceste aplicaţii de pe piaţă şi se va reveni la telefon sau la alte mijloace de comunicare. Sub nicio formă! Aceste aplicaţii sunt, de atâţia ani de zile, în cadrul dispeceratelor autorizate şi nimeni nu vrea să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă. Dar nici nu vrem să spunem că am venit cu aceste inovaţii şi le folosim nereglementat. (...) Nu înţelegem până la urmă ce se doreşte, de ce lumea spune şi se induce în eroare că se vor scoate aceste aplicaţii? Nu. Vor rămâne. Nu au cum să se scoată. Vor rămâne într-un dispecerat autorizat, aşa cum prevede legea", a spus el.

Preşedintele Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Marian Ivan, a subliniat că, potrivit Legii taximetriei, angajarea serviciilor unui taxi se poate realiza "telefonic sau prin alte mijloace", ceea ce presupune şi folosirea altor modalităţi decât apelarea unui dispecerat.

"În primul rând, multe dintre aspectele regulamentului nu respectă legea, iar legea superioară este Legea taximetriei. Plec de la art. 2 din Legea taximetriei care spune că trebuie promovată concurenţa între transportatori. Or, prin impunerea unor condiţii - o singură staţie de emisie-recepţie sau o singură aplicaţie - orice reducere din drepturile clientului şi taximetristului de a avea o concurenţă reală pe piaţă este o încălcare a legii. (...) Atâta timp cât PMB, prin primarul general, a afirmat că îşi doreşte ca Bucureştiul să devină un smart city, mi se pare normal ca aplicaţiile care permit clienţilor să cheme direct un taxi să fie încurajate. Or, în acest regulament nu văd absolut nimic care încurajează dezvoltarea de aplicaţii similare celor care există deja pe piaţă", a declarat el.

Mihai Rotaru de la SC Clever Tech SRL a susţinut că elaborarea proiectului s-a făcut "în grabă" şi că în cadrul regulamentului s-a făcut o "confuzie majoră" între serviciile platformelor de e-hailing şi dispecerate.

"Această confuzie nu este făcută de consumatori, nici de şoferi. Rolul şi funcţionarea acestor platforme sunt complet diferite şi complementare faţă de cele ale dispeceratelor. De altfel, dispeceratele sunt obligatorii prin legislaţie, iar noi, ca şi platformă, ne câştigăm locul în piaţă printr-un serviciu bun şi sigur oferit. Noi apreciem că acest regulament aduce deservicii consumatorilor prin instituirea obligativităţii de folosire exclusivă a comenzilor telefonice sau aplicaţiilor online care aparţin de un singur dispecerat. Avem o tehnologie de smart city în piaţă, este extrem de folosită şi apreciată de toată lumea şi acum acest regulament vrea să o interzică", a afirmat el.

Preşedintele Asociaţiei Profesionale a Transportatorilor în Regim de Taxi şi Închiriere, Mihai Ghişa, a declarat că sistemul de "ridesharing" afectează taximetria, prin prisma faptului că "mulţi practică acest serviciu neautorizat, fără a avea cheltuielile pe care le au taximetriştii", precum: atestatul şoferului, asigurarea pentru persoane şi bagaje, o serie de taxe.

"Noi suntem traşi la răspundere, spre noi se arată că în seara de Revelion s-au cerut 30 de lei pe o cursă de zece lei, dar cei de la ridesharing au luat 120 de lei pe doi km. E normal să dai cu pietre în cineva care e autorizat, iar pe cel care nu e reglementat să îl sprijini? (...) Şi dacă se întâmplă - Doamne fereşte! - cum s-a întâmplat acum câţiva ani cu japoneza la aeroport, să vedem de unde îl luaţi pe acel şofer, cum îl depistaţi?", a spus el.

Gabriel Stăvilaru, reprezentant al Sindicatului taximetriştilor, a atras atenţia asupra faptului că staţiile de taxi nu sunt semnalizate şi amenajate corespunzător.

"Consider că ar fi necesar ca aceste staţii să fie amenajate, atât pe domeniul public, cât şi privat ce se află în administrarea PMB. Am constatat cu toţii fel de fel de bariere în piaţă care interzic transportatorilor accesul la toată clientela urbei. Şi mă refer aici la puncte furnizoare de clientelă, cum sunt mall-uri, restaurante, hoteluri, gări, aerogări, autogări. O astfel de barieră pusă doar în favoarea unui dispecerat sau a unui transportator ar conduce la limitarea accesului tuturor transportatorilor la clientela serviciului", a afirmat el.

Florin Siteavu, taximetrist, a cerut ca o comisie din cadrul PMB să realizeze o fişă de fundamentare a unui tarif minimal, cu o marjă de profit de 10 - 15%.

La rândul său, Luminiţa Stoian, reprezentant al Asociaţiei pentru sprijinul copiilor cu cerinţe speciale Dr. Katz, a subliniat că, în urma unei acţiuni în instanţă, PMB a fost obligată să facă reglementări speciale, astfel încât fiecare operator să deţină un vehicul adaptat pentru scaunele rulante electrice.

"Deşi Inspectoratul Şcolar era obligat să asigure, în temeiul art. 48 din Ordinul 5573 al Ministerului Educaţiei, nu a făcut această asigurare a transportului la şcoală. Astfel că toţi copiii bucureşteni care au handicap locomotor grav au rămas neşcolarizaţi sau pur şi simplu fără acces la muncă. Transportul în comun, cel în regim de taxi, mobilitatea ca pieton, drumurile publice, şcolile, toate sunt inaccesibile şi au verticalităţi", a declarat ea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)