Viceprimarul municipiului Braşovul, Costel Mihai, a prezentat marţi consilierilor locali o strategia de încălzire a oraşului, cu orizont de timp 2020-2030-2050, document care urmează să fie aprobat în următoarea şedinţă a Consiliului Local.

Strategia reprezintă o viziune privind viitorul sistemului de încălzire a municipiului reşedinţă, obiectivul principal vizând reducerea semnificativă a emisiilor de carbon în comunitatea braşoveană în următoarele decenii.

''Este un document foarte important pentru municipiul Braşov, pleacă de la o necesitate şi o utilitate mai mult decât logică, dar până la urmă şi obligativitatea noastră impusă atât de legislaţia în vigoare cât şi de legislaţia europeană. Totodată, această strategie este un instrument necesar pentru anumite programe de finanţare naţionale şi europene. Vorbim de programul guvernamental al Ministerului Dezvoltării Regionale Căldură şi Confort care impune ca beneficiarii pentru anumite proiecte de finanţare să aibă o strategie aprobată. Strategia locală de încălzire este prima de acest fel realizată în România la standarde europene. Este realizată în integralitatea ei de specialişti europeni, coordonatorii tehnici fiind de la Universitatea Tehnică din Viena, specialişti din România, dar şi actori implicaţi în ceea ce înseamnă procesul de încălzire la nivel local'', a declarat viceprimarul Braşovului.

El a adăugat că mai există strategii adoptate de alte UAT-uri, dar reflectă în mare parte părţi din texte de lege sau din alte regulamente.

Strategia locală de încălzire a municipiului reşedinţă este totodată un document necesar pentru programe finanţate prin Axa 1 a POR şi a programul elveţian de sprijin, pe care municipalitatea îl are în derulare. Este vorba despre o finanţare de 85% dintr-un proiect de aproximativ 24 de milioane de euro, pentru reabilitarea şi înlocuirea reţelei de transport şi distribuţiei în sistem centralizat, în cartierul Tractorul, unde există cel mai mare număr de abonaţi la sistemul centralizat de termoficare, o zonă care se află în extindere continuă datorită numărului mare de locuinţe care se construiesc aici. Conform noilor reglementări, este o zonă care poate fi declarată, într-un viitor apropiat, zonă de consum unitar în ceea ce priveşte sistemul centralizat, a explicat viceprimarul.

La rândul ei, directorul executiv al Agenţiei pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului din Primăria Braşov, Camelia Raţă, a declarat că beneficiul Strategiei locale de încălzire a oraşului, este legat atât de protecţia mediului, dar şi în ceea ce priveşte costurile viitoare cu încălzirea.

''Dacă ţinem la calitatea vieţii în municipiul nostru, la reducerea costurilor cu energia în viitor, trebuie să ne gândim la un sistem care are posibilitatea să aducă energie regenerabilă în sistem. Această strategie vine cu calcule şi cu propuneri de energie regenerabilă, ca aport în scăderea costului şi creşterea calităţii vieţii în municipiul nostru şi reducerea emisiilor. Resursele propuse de noi în prima fază sunt energia provenită din panouri solare termice, aport apă caldă vară, şi pompe de căldură în cartierul Tractorul, ca un studiu pilot, având în vedere că există fonduri lansate guvernamental pentru susţinerea acestor soluţii novative'', a punctat Camelia Raţă.

Viceprimarul Costel Mihai a mai menţionat că la întocmirea bugetului municipalităţii pe 2018 s-a ţinut cont de această strategie, iar o parte din obiectivele care sunt recomandate a fi implementate în cadrul documentului vor începe încă din acest an.

În prezent, în sistemul centralizat al municipiului reşedinţă mai există un număr de 7.300 de apartamente, faţă de 80.000 în anul 1990. Cei mai mulţi dintre braşoveni au centrale de apartament sau alte sisteme de încălzire. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)