Consiliul Judeţean Covasna şi Centrul Cultural Judeţean au editat un calendar, în contextul Centenarului, în care prezintă mai multe personalităţi de etnie maghiară care, prin activitatea lor, au contribuit, într-un fel sau altul, la dezvoltarea societăţii româneşti.

Având ca titlu generic "1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România", calendarul prezintă, potrivit iniţiatorilor, 12 personalităţi a căror viaţă şi activitate sunt legate de judeţul Covasna, oameni care "au făcut istorie în profesiile lor şi au intrat în istoria ţării, dăruindu-i României ceva de nepreţuit din cultura maghiarilor şi din spiritul transilvănean".

"Am editat un calendar special pentru anul acesta, cu 12 personalităţi din judeţul Covasna, dintre care 11 sunt de naţionalitate maghiară şi unul de naţionalitate română (...) Ne-am propus să prezentăm acele personalităţi, acele evenimente cu care am contribuit noi, secuii şi comunitatea maghiară din România, din Transilvania la făurirea, la îmbogăţirea, la succesele României (...) Am ales acele personalităţi care nu numai pentru comunitatea noastră au adus succes, dar au contribuit, tot aşa, şi pentru România, dar, în acelaşi timp, au avut şi o activitate care a încercat să lege cele două comunităţi (...) Desigur, lista este mult mai lungă, dar în cursul anului o să avem mai multe evenimente şi activităţi despre personalităţi cu care am contribuit în ultimii 100 de ani pentru succesele acestei ţări", a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.

Printre cei 12 se regăsesc heraldistul Keöpeczi Sebestyén József (1878-1964), realizatorul stemei mijlocii a Regatului Maghiar (1915) şi a stemei României Unite (1921), medicul Benedek Geza (1916-2010), fondator al Spitalului de Cardiologie din staţiunea Covasna, scriitorul Domokos Geza (1928- 2007), fondatorul Editurii Kriterion şi primul preşedinte al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), micologul Laszlo Kalman (1900-1996), artistul plastic Baasz Imre (1941-1991), fotograful Bartha Arpad (1937 -1981), handbalista Nagy Iren (1937-2001), fost portar al echipei naţionale a României, şi scriitorul Romulus Cioflec (1882-1955), născut în localitatea covăsneană Araci.

Şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe a anunţat că va edita un calendar cu prilejul Centenarului, în care va prezenta mai multe personalităţi din judeţele Covasna şi Harghita care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Printre acestea se vor regăsi patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Iustinian Teculescu şi Emilian Antal, omul politic şi scriitorul Octavian Codru Tăslăuanu, medicul Pompiliu Nistor, scriitorul Romulus Cioflec, protopopii Aurel Nistor şi Ioan Rafiroiu, precum şi fraţii Vicenţiu şi Isidor Răuca Răuceanu, fost primar al municipiului Sfântu Gheorghe, respectiv prefect al fostului judeţ Trei Scaune.

Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, a menţionat că fiecare dintre aceste personalităţi, născute în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, au avut "roluri de cea mai mare importanţă în ceea ce a însemnat pregătirea şi realizarea marii Uniri".

"Este şi aceasta o modalitate prin care să punem în valoare această contribuţie, deoarece, după cum se cunoaşte, există încă prejudecăţi că această parte de ţară, percepută ca o zonă monoetnică maghiară, a fost mai puţin prezentă în evenimentele de acum 100 de ani. Iată că, şi prin calendarul pe care îl vom edita, vom dovedi contrariul", a declarat pentru AGERPRES dr. Ioan Lăcătuşu.

Potrivit acestuia, calendarul va apărea sub genericul "2000 de ani de dăinuire românească şi 100 de ani de la România reîntregită. Făuritori ai Marii Uniri din judeţele Covasna şi Harghita".

AGERPRES/(A-autor: Oana Mălina Negrea, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)