Municipalitatea timişoreană estimează că peste cinci sute de proprietari ce locuiesc din clădirile de patrimoniu din zona ultracentrală a oraşului vor plăti anul viitor suprataxa pe paragină de 500%, dacă nu îşi vor reface faţadele imobilelor.

Primarul Nicolae Robu a declarat că locatarii din această zonă nu prezintă niciun interes să-şi repare clădirile, cu toate că primăria a deschis un proiect de 1 milion de euro prin care administraţia poate executa reparaţiile, pe principiul ''primul venit, primul servit'', în limita sumei, urmând să recupereze 50% din costuri, însă nicio asociaţie de proprietari ai clădirilor istorice aflate în paragină nu a prezentat documentaţie eligibilă.

''Vine Capitala Europeană peste noi şi trebuie să ne prezentăm impecabil. Dacă în acest an nu se vor mişca, în 2019 vom avea circa cinci sute de proprietari cărora li se va aplica taxa de paragină. Este timp pe parcursul anului 2018 să se instrumenteze documentele, astfel încât din 2019 să nu mai scape nimeni dintre cei care nu se preocupă de clădirile pe care le deţin. Noi nu ne putem prezenta în faţa Europei, a lumii, cu clădirile istorice în paragină'', a declarat miercuri presei primarul Nicolae Robu.

Edilul a mai anunţat că având legea de partea sa, primăria nu va cruţa pe nimeni şi nici nu va ţine cont de invocarea lipsei banilor, întrucât cei care nu pot susţine financiar întreţinerea imobilelor ultracentrale nu au de ales decât să se mute în locuinţe de care se pot îngriji. Altfel, se va merge pe calea legală până la executarea silită.

''Nicio asociaţie de proprietari nu a avut o documentaţie completă. Nu-i interesează pe toţi, iar legea prevede să fie unanimitate în asociaţia de locatari. 50% din bani sunt suportaţi de la bugetul local, pentru că vrem să accelerăm acest proces, dar nici aşa nu arată interes aceşti proprietari. Ne-au trişat de ani de zile, punând o plasă sau o schelă pe clădire'', spune edilul

Timişoara a fost plasată în urmă cu patru ani, de publicaţia americană Huffington Post, în Top 10 al destinaţiilor europene de lux cele mai accesibile, alături de oraşe precum Zaragoza (Spania), Murcia (Spania) sau Braga (Portugalia), tocmai pentru patrimoniul arhitectonic care i-a atras de-a lungul istoriei moderne supranumele de ''Mica Vienă''.

Timişoara de astăzi este oraşul cu cel mare patrimoniu de clădiri declarate monumente istorice din ţară, circa 14.500, dar şi unicul din România care are trei cartiere declarate monumente istorice, respectiv vechea vatră a Cetăţii şi fostele suburbii devenite astăzi cartiere ale municipiului, Iosefin şi Fabric. AGERPRES / (A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)