Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a declarat marți că experiența României privind anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat un prilej important de reflecție asupra noilor provocări la adresa securității și democrației. Ea a atras atenția în special asupra influenței rețelelor de socializare și a noilor forme de putere exercitate prin intermediul platformelor digitale și al algoritmilor.

'Mai recent, experiența României legată de anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2024 a constituit un prilej important pentru ca, în cadrul Comisiei de la Veneția, să reflectăm asupra noilor provocări la adresa securității naționale care ar putea afecta toate democrațiile noastre. Comisia a adoptat, în cele din urmă, un raport care - fără a evalua decizia Curții Constituționale - stabilește principii generale ce ar putea fi luate în considerare și de către alte autorități naționale care se confruntă, în acest an, cu amenințări similare la adresa integrității procesului electoral. Îi dau dreptate domnului președinte (Nicușor Dan, n.r.). Aceasta este principala provocare pentru democrația noastră - rețelele de socializare - utilizarea unor noi forme de comunicare - pot afecta integritatea electorală a deciziilor noastre', a declarat Marta Cartabia, într-un discurs ținut marți în cadrul 'Rule of Law Forum', desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I'.

Marta Cartabia a făcut referire la declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a indicat rețelele de socializare drept una dintre cele mai importante provocări pentru democrație.

'Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică - comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației - o persoană, o voce, un vot - să fie păstrat, păstrând și libertatea de expresie, și libertatea de asociere, pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Asta cred că este o chestiune cu care fiecare dintre noi, preocupați de democrație și statul de drept, trebuie să reflectăm', a declarat șeful statului la 'Rule of Law Forum'.

Marta Cartabia a vorbit despre alte noi provocări la adresa statului de drept, între care puterea exercitată de actori privați prin intermediul algoritmilor și al platformelor digitale.

'Permiteți-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aș dori să scot în evidență trei aspecte. Primul - puterea fără limite. Limitele juridice ale exercitării puterii - indiferent de cine o deține, inclusiv autoritățile alese - sunt inerente democrației și constituie, de fapt, o precondiție pentru funcționarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanța și însăși existența unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înțelese. O cultură difuză a puterii nelimitate și necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor și al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale și de către actori privați ale căror decizii afectează milioane de cetățeni în moduri adesea invizibile și opace. Acest lucru ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele țări au ieșit dintr-o perioadă de regres democratic - chiar aici, în Europa - și întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituțiile afectate', a spus Marta Cartabia.

În opinia sa, regresul statului de drept are și o cauză legată de mentalitatea potrivit căreia majoritatea care câștigă alegerile poate impune deciziile sale fără să țină cont de opoziție și de minorități, fără să le includă în procesul de deliberare.

'Această mentalitate contravine principiului statului de drept și reprezintă o înfrângere pentru democrație. Este adevărat că alegerile libere și corecte conferă legitimitate guvernelor, însă nu trebuie să uităm că în majoritatea țărilor rata absenteismului la vot este extrem de ridicată, iar tinerii sunt, de cele mai multe ori, cei care aleg să nu se prezinte la urne. Este vorba despre aceiași tineri care protestează în multe țări din Europa - inclusiv în Italia - și din întreaga lume, cerând guvernelor să ia în considerare problemele lor, îngrijorările legate de viitor și solicitările pe care le au, și să răspundă acestora. O țară democratică, guvernată de statul de drept, nu poate rămâne surdă la vocea tinerei generații și nu poate perpetua mentalitatea conform căreia 'câștigătorul ia totul'', a mai declarat șefa Comisiei de la Veneția. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)