Chisăliță (AEI): România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei; nu ni se oferă o reducere, ni se returnează o parte din scumpire
România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei, în condițiile în care mai întâi prețul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operațiune este prezentată populației drept un mare succes al statului, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.
'Duminică intră în vigoare legea prezentată drept marele sprijin acordat șoferilor din România. După aplicarea sa, prețul motorinei ar putea coborî la aproximativ 10-10,20 lei/litru. Numai că acesta nu este un preț mic. Nu este nici măcar un preț rezultat dintr-o reducere reală. Este nivelul la care motorina ar fi trebuit să se afle în mod normal, dacă înaintea intrării în vigoare a legii nu s-ar fi tras atât de tare pentru majorarea prețurilor. România asistă astfel la un veritabil Black Friday-ul sau Black Sandy-ul al motorinei, mai întâi prețul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operațiune este prezentată populației drept un mare succes al statului', scrie acesta, într-o analiză transmisă miercuri AGERPRES.
El explică, astfel, că acesta este un truc comercial pe care românii îl cunosc deja foarte bine, înainte de Black Friday, produsul este scumpit de la 100 la 130 de lei, pentru ca apoi să fie 'redus' la 105 lei. 'Pe etichetă apare o reducere spectaculoasă. În buzunarul cumpărătorului nu apare însă niciun câștig',subliniază Chisăliță.
Potrivit acestuia, în cazul motorinei, farsa este mult mai gravă pentru că fiecare ban adăugat nejustificat la pompă se multiplică apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al tuturor produselor transportate.
'Înainte ca legea să producă efecte, prețul motorinei crescut. Șoferii au plătit. Transportatorii au plătit. Agricultorii au plătit. Companiile au plătit. Iar aceste costuri au început deja să fie transferate către populație. Statul a câștigat din taxele încasate la fiecare litru vândut mai scump. Comercianții au vândut la prețurile majorate. Consumatorul a fost singurul care nu a câștigat nimic', a precizat Dumitru Chisăliță.
Dacă motorina trebuia să coste 10,2 lei, prețul ajunge la 10,84 lei și apoi este 'redusă' la 10,35 lei, consumatorul nu a primit 34 de bani. A pierdut 15 bani față de prețul justificat și a plătit în plus în toată perioada în care motorina a fost la un preț peste 10,20 lei, a subliniat expertul în energie.
În aceste condiții, AEI solicită răspunsuri la mai multe întrebări, printre care de ce a fost permisă această cursă a scumpirilor, ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare și cât din creștere a provenit efectiv din cotațiile internaționale, cât din fiscalitate, cât din cursul valutar și cât din marjele comerciale.
Reprezentanții Asociației întreabă, totodată, de ce mecanismele de supraveghere ale statului reacționează întotdeauna după ce românii au plătit deja dar și cine răspunde dacă se constată că prețurile au fost majorate anticipat tocmai pentru a absorbi efectul viitoarei reduceri.
'Într-o economie normală, instituțiile ar trebui să ofere aceste răspunsuri înainte să se înceapă festivitatea politică a ieftinirii. În România, probabil vom primi comunicate triumfaliste despre câți bani 'economisesc' șoferii, fără să ni se spună câți bani au pierdut prin scumpirile anterioare. La un preț mai mare, statul încasează mai mult din taxele calculate în funcție de valoarea produsului. Politicienii își construiesc imaginea de salvatori atunci când prețul coboară. Toți găsesc un avantaj. Mai puțin șoferul. Șoferului i se cere să plătească scumpirea, să suporte efectele ei în prețurile celorlalte produse și apoi să mulțumească atunci când motorina revine aproape de nivelul normal. Este mecanismul perfect al cinismului economic: consumatorul finanțează problema, consumatorul plătește aparenta soluție, iar la final tot consumatorului i se explică cât de mult a fost ajutat', consideră Chisăliță.
Potrivit acestuia, scumpirea motorinei se transmite aproape imediat în economie, transportatorii își actualizează costurile, distribuitorii își refac calculele, agricultorii își includ cheltuielile suplimentare, iar statul beneficiază taxele mai mari ca urmare a prețurilor. Pe de altă parte, însă, când motorina se ieftinește, procesul devine brusc mult mai lent, prețurile alimentelor nu scad a doua zi, tarifele de transport nu revin automat iar produsele deja scumpite rămân, de regulă, scumpe.
'Așadar, chiar dacă litrul va coborî la 10,35 lei, după această intervenție a statului paguba produsă de creșterea anterioară nu dispare. Ea rămâne în costurile companiilor, în facturile populației și în inflație. Scumpirea se împrăștie în întreaga economie. Ieftinirea rămâne, de multe ori, doar pe panoul benzinăriei. Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire', a mai afirmat președintele AEI. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE Primăriile au la dispoziție 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare, în acest an
Primăriile au la dispoziție 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare în acest an iar dosarele pentru obținerea finanțării vor fi punctate în funcție de mai multe criterii printre care contribuția primăriilor, maturitatea proiectelor și numărul de branșamente, a anunțat luni ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 335,5 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 335,5 milioane lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 29 luni, la un randament mediu de 6,66% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 milioane de lei, iar băncile au subs
Durata mai lungă a vieții schimbă regulile finanțelor personale (raport)
Durata mai lungă a vieții schimbă regulile finanțelor personale, iar băncile, angajatorii și companiile trebuie să se adapteze unor parcursuri de viață mai flexibile, responsabilități financiare împărțite între generații, nevoii de planificare anticipativă și unor venituri tot mai variabile, potrivit unui raport realizat de UniCredit în colaborare cu Nation
AMOFM București organizează pe 9 octombrie Bursa generală a locurilor de muncă pentru absolvenți
Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București organizează, pe 9 octombrie 2026, Bursa generală a locurilor de muncă pentru absolvenți, eveniment destinat facilitării accesului tinerilor la oportunități de angajare, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Bursa va avea loc la Palatul Național al Copiilor, din Bulevardul Tineretul
Negru (PEFA): Forumul Economic România-Republica Moldova trebuie să devină o platformă permanentă de cooperare economică
Forumul Economic România-Republica Moldova (FERM) trebuie să devină o platformă permanentă de cooperare economică, în cadrul căreia să prezentăm nu doar intenții, ci și investiții realizate, companii dezvoltate și proiecte de succes construite împreună, a declarat Andreea Negru, președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA), la cea de-a dou
Investițiile anuale în centre de date ar putea ajunge la 1,8 trilioane de dolari, până în 2050 (raport)
Investițiile anuale în centre de date, infrastructura din spatele sistemelor de Inteligență Artificială (AI), vor crește la nivel global de la un nivel estimat la 560 de miliarde de dolari, în 2025, la peste 800 de miliarde de dolari, în 2026, respectiv la 1,1 trilioane de dolari, în 2030, arată datele incluse într-un raport de specialitate, pub
ANM: Vreme de toamnă, cu ploi în unele regiuni, lapoviță și ninsoare în zona montană înaltă, în următoarele două săptămâni
Valorile maxime de temperatură vor fi caracteristice acestei perioade, la final de septembrie și început de octombrie, la nivelul întregii țări, în timp ce precipitațiile vor fi mai însemnate cantitativ în Transilvania, Maramureș, Moldova și Muntenia, iar în zona montană înaltă se vor semnala, trecător, inclusiv lapoviță și n
Vlăsceanu (HENRO): Sectorul energetic se află într-un moment de criză; încercările de a rezolva problemele de pe o zi pe alta nu prea merg
Sectorul energetic se află într-un moment de criză, de data aceasta declarată, iar deciziile luate de-a lungul anilor și încercările de a rezolva problemele pompieristic, de pe o zi pe alta, în energie nu prea merg, a declarat, luni, la directoarea executivă a Asociației Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, Silvia Vlăsceanu.
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 18 farmacii Marcos Provit de către Dr. Max SRL
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Dr.Max SRL intenționează să preia controlul asupra activității desfășurate de 18 farmacii operate anterior de grupul Marcos Provit, conform unui comunicat al organizației. Dr.Max SRL este o societate activă pe piața comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice și parafarmaceutice. Dr.Ma
România, printre țările UE în care a scăzut numărul zborurilor comerciale în luna august
În perioada iunie-august 2026, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au avut loc peste două milioane de zboruri comerciale, cea mai aglomerată lună fiind iulie, cu 709.931 de zboruri, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 2,8% și una de 5,7% comparativ cu situația din luna iulie 2024, arată datele publicate luni de Eurostat.
Bende Sandor: Ungaria și Bulgaria răcesc centralele nucleare din aceeași Dunăre; în România,vinovatul se pierde undeva pe drum
Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor, a criticat, luni, situația de la Cernavodă, în condițiile în care Ungaria nu și-a oprit centrala de la Paks nici la debite mult mai mici ale Dunării, iar Bulgaria continuă să răcească centrala de la Kozlodui 'din aceeași Dunăre' și exportă energie către Rom&ac
O treime dintre români spun că viața lor s-a înrăutățit; presiunea financiară, principalul obstacol (studiu)
Aproape o treime dintre români consideră că propria calitate a vieții a scăzut în ultimul an, iar presiunea financiară generată de nivelul redus al veniturilor și de creșterea prețurilor și taxelor a devenit principalul obstacol perceput în calea unei vieți mai bune, potrivit celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilo
Bușoi: Cât timp UE nu găsește o soluție de reducere a costurilor la electricitate, va fi dificil ca noi să avem prețuri mai mici
Stocarea este una dintre soluțiile la care trebuie să lucrăm mai intens, dar cât timp Uniunea Europeană nu găsește o soluție pentru a reduce costurile la electricitate, va fi dificil ca noi să avem o zonă în care prețurile să fie semnificativ mai mici, a declarat, luni, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la conferința 'Energia
Buzoianu: Programul de stocare a energiei în baterii, pe care îl lansăm anul acesta, va ajuta la scăderea prețului pe piață
Programul dedicat stocării de energie fotovoltaică în baterii, ce va fi lansat anul acesta, va ajuta la scăderea prețului pe piață, a declarat, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la conferința 'Energia în priză'. 'Ar fi cumva arogant să vă explic eu despre furnizare și despre piața voastră ene
AEI: România ar putea intra într-o 'policriză' cu 12 manifestări în următoarele 12 luni
România ar putea intra, începând din toamna acestui an, într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc, iar țara ar putea traversa în următoarele 12 luni aproximativ 12 manifestări de criză, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AE