Iacubowicz: Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate
Fiecare lună de incertitudine politică o plătim în dobânzi, investiții și decizii amânate, în condițiile în care avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11%, unul dintre cele mai mari deficite, iar datoria publică se apropie de 60%, însă, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, a afirmat, joi, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz.
Acesta a atenționat, la Conferința Anuală AAFBR 2026, că modelul care a adus România în această situație, construit pe consum, finanțat prin deficit și alimentat prin importuri, și-a atins limita și trebuie schimbat.
'(...) modelul care a adus România până aici - construit pe consum, finanțat prin deficit și alimentat prin importuri - și-a atins limita. Nu este o opinie personală și nu este o opinie generală. Este o concluzie care se citește în date. Cu toții ne uităm la date și vedem acest lucru. Întrebarea acestei zile nu cred că este dacă schimbăm modelul. Este dacă-l schimbăm prin decizie sau printr-o criză. Am trecut cu toții prin foarte multe de crize în ultima perioadă. Permiteți-mi să vă prezint o imagine de ansamblu care spune aproape totul. Astăzi, consumul mediu al unui român a ajuns la aproape 94% din media europeană, ceea ce înseamnă un progres semnificativ pentru țara noastră, dar ceea ce producem, productivitatea noastră, este de doar 78%. Cu alte cuvinte, am ajuns să consumăm aproape ca în vestul Europei, dar producem ca o economie emergentă, pentru că, iată, urmează să intrăm și în această ligă. Iar diferența unde o regăsim? În împrumuturi', a explicat Jakubowicz.
În acest context, el a subliniat că economia României este la limita dintre stagnare și recesiune, inflația de aproximativ 11%, deficitul foarte mare, precum și datoria publică - singurul criteriu de la Maastricht pe care îl mai îndeplinim, dar și acesta tinde să fie depășit, dacă nu se iau măsuri.
'Trei cifre pe care, din punctul meu de vedere, nu le putem ocoli: creșterea economică a fost de doar 0,7% în 2025, iar anul acesta, dacă ne uităm, în cel mai bun caz va fi cumva la limita dintre stagnare și recesiune; avem cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, aproximativ 11% - suntem și noi, în sfârșit, campioni la ceva, și unul dintre cele mai mari deficite - 9,3% din PIB în 2024 și cu eforturi foarte mari tindem să ne ducem către 6% în acest an, iar datoria publică se apropie de 60%. Practic, ar fi singurul criteriu de la Mastricht pe care România îl mai îndeplinește în acest moment și, fără o ajustare, urcăm către 67 sau 68%, iar ieri am văzut o analiză a Comisiei Europene care avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice a României sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria guvernamentală ar putea crește de la aproximativ 59% în acest an la circa 90% în 2036, în condițiile în care nu suntem un stat foarte bine dezvoltat', a spus președintele Asociației.
Jakubowicz a atras atenția că și economia Europei încetinește, iar România se împrumută mai mult și mai scump decât crește, iar ratingul este doar la un pas de zona nerecomandată investițiilor.
'Și să nu ne amăgim că este doar despre noi. Europa însăși încetinește. Zona euro crește anul acesta cu doar 0,8%. Am putea spune că tot ce înseamnă creștere sub 1% s-ar încadra în marja de eroare. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile în iunie, pentru prima dată din 2023, sub presiunea acestui șoc energetic. Vântul care a ajutat România în două decenii - banii ieftini și piețe în expansiune - a dispărut exact când aveam nevoie mai mare de el. Adevărul din spatele acestor cifre este unul destul de simplu: creșterea economică de 2,5 - 3%/an a ajuns la potențialul ei maxim și nu s-a transformat într-o prosperitate durabilă, ci în inflație și într-un deficit extern. O singură avertizare aș vrea să nuanțez în această zi. Ne împrumutăm mai mult și mai scump decât creștem, iar ratingul ne ține la un pas de zona nerecomandată investițiilor, cu evaluări așa cum știm chiar în această perioadă', a arătat acesta.
În această situație, Flavius Valentin Jakubowicz a prezentat cinci direcții pentru reconfigurarea acestui model economic pe România ar trebui să le urmeze, primul fiind productivitatea.
'Astăzi nu am venit să facem inventarul acestor probleme, cu toții le cunoaștem. Am venit să vorbim despre direcții, pentru că reconfigurarea acestui model are un sens clar: de la consum la productivitate, de la deficit la investiție, de la adaosul mic la valoare adăugată și am putea spune că are pentru noi, analiștii financiari, cinci direcții de lucru. Întâi aș vrea să menționez productivitatea, nu salariile. Obiectivul nu este o economie ieftină, ci o economie care să fie competitivă. Salariile trebuie să crească împreună cu productivitatea, nu înaintea ei, iar asta înseamnă tehnologie, educație tehnică, formare, nu doar majorări salariale și nominale', a susținut specialistul.
O a doua direcție văzută de analiștii financiari este reindustrializarea, România pierzând în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană.
'Energia competitivă, reindustrializarea este iarăși foarte importantă. Convergența cu Europa nu se câștigă în statistici așa cum ne place să ne batem noi în România doar cu date foarte bine scrise pe hârtie, ci bătălia se câștigă în fabrici și în exporturi. Am pierdut în 10 ani mai multă industrie decât orice alt stat din Uniunea Europeană. Putem opri acest declin, dar numai cu o energie predictibilă și competitivă pentru industrie, nu doar cu facturi care alungă acest lucru', a subliniat Flavius Valentin Jakubowicz.
Acesta a mai pledat pentru investiții în detrimentul consumului, dar și un stat mai suplu și mai eficient.
'A treia direcție: investițiile înaintea consumului. Avem cel mai mare levier din istoria noastră la acest moment: fondurile europene (...) aproape 9 miliarde de euro putem să mai pierdem dacă nu știm să atragem acești bani până la 31 august anul acesta. Iar diferența între o autostradă terminată și una abandonată nu este o diferență de bani, este o diferență de execuție și de creștere durabilă și sustenabilă a țării noastre. A patra direcție: un stat mai suplu și mai eficient. Avem una dintre cele mai scumpe administrații din regiune și una dintre cele mai slabe la nivelul serviciilor publice digitale și în mod special aș menționa și pentru suportul companiilor și afacerilor. Reforma statului nu înseamnă mai puțin stat doar de dragul tăierii, înseamnă în primul rând un stat care funcționează eficient și în sprijinul cetățeanului', a transmis analistul financiar.
Pe locul cinci pe lista de direcții se află credibilitatea fiscală și predictibilitatea.
'Auzim aceste lucruri în ultimii ani de zile aproape ca un clișeu. Aceasta este condiția fără de care nimic nu poate funcționa din punctul nostru de vedere. Pentru fiecare lună de incertitudine politică plătim în dobânzi, investiții amânate și decizii amânate iar și iar și iar. Consolidarea ar trebui dusă până la un deficit primar. Reformele trebuie să supraviețuiască oricărui ciclu electoral - nu suntem obișnuiți cu acest lucru, iar aderarea la OCDE trebuie să devină ancora care ne ieftinește în sfârșit costul capitalului. Anul 2026 nu cred că este un an oarecare. Cred că este o fereastră cu care nu știu dacă ne vom mai întâlni - termenul PNRR, aderarea la OCDE, evaluările de rating, toate se suprapun în această perioadă. Putem trece prin această pe fereastră, prin proiectare, sau putem să așteptăm să fim împinși prin criză. Avem tot ce ne trebuie, din punctul nostru de vedere: o piață, o forță de muncă talentată, o poziție strategică și fonduri europene istorice. Ne lipsește un singur lucru: decizia colectivă de a folosi împreună și să ne punem resursele la un loc pentru a merge mai departe și a depăși aceste obstacole. Nu ne lipsesc nici soluțiile, ne lipsesc curajul și răbdarea să le ducem până la capăt. Reconfigurarea acestui model economic nu poate fi amânată pentru un context mai bun. De fiecare dată așteptăm o zi mai bună, dar aceasta nu va veni de la sine, ține de noi să o susținem', a precizat Jakubowicz. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu







