Managerii Spitalelor Județean, Municipal și de copii 'Louis Țurcanu' din Timișoara sunt de acord cu hotărârea Guvernului de reducere a numărului de paturi din unitățile spitalicești, punctând însă că este nevoie totuși de o rezervă de paturi pentru cazuri extreme.

Niciunul dintre directorii spitalelor nu pune în discuție renunțarea la vreun angajat, întrucât personalul medical se formează în mulți ani.

Managerul Spitalului Județean Timișoara, Dorel Săndesc, consideră că principiul este evident, atâta timp cât statisticile arată că gradul de ocupare a paturilor nu este unul spre maximal, ci, de multe ori, chiar foarte mic, este logic să nu se finanțeze și să nu fie aprobate structuri de stat de funcții după numărul de paturi, ci după numărul de pacienți.

La Județean, spre exemplu, este nevoie de suplimentarea numărului de paturi pentru îngrijirile paliative, în timp ce în alte secții sunt paturi libere aproape permanent, deși, potrivit medicilor, 'nu e bine să fie tot timpul saloanele pline, pentru că nu poți face sterilizarea așa cum trebuie'.

'Avem un număr de paturi care ne plasează în topul Europei, ca număr de paturi la numărul de locuitori, dar nu avem un grad mare de ocupare a paturilor. Așadar, o reducere, nu ca să afectezi capacitatea de îngrijire, ci să te adaptezi la realitate, ar fi primul principiu. Măsura are în vedere o restructurare a spitalului în sensul în care se dorește creșterea numărului și acolo chiar nu există limite, la unele servicii care sunt evident deficitare, exemplu, cel mai pregnant, în paliație. Acolo, paturile de paliație pot fi în continuare înființate pentru că e nevoie foarte mare de aceste servicii. De asemenea, se dorește creșterea activității de tip spitalizare de zi, în sensul în care sunt paturi, dar destinate unor intervenții care să se rezolve în timpul zilei și care nu necesită internare', a spus Dorel Săndesc.

El a adăugat că sunt cazuri în care pacientului îi este suficientă internarea doar de o zi.

'O bună parte din pacienți care stau internați mai multe zile, de fapt, nu au nevoie de această internare continuă, problema putând fi rezolvată mai repede și mai bine pentru pacient în spitalizare de zi, pentru că staționarea mai lungă în spital nu este benefică. Pacientul trebuie să stea în spital doar atâta timp cât este necesar. A sta câteva zile în spital ca să îți faci analize este total nejustificat, pentru că expune pacientul la un disconfort că nu stă acasă, dar și unor riscuri inerente staționării în spital, unde sunt alți bolnavi cu alte boli, infecții. Este benefică reducerea paturilor de internare continuă, pentru că avem un număr mare de paturi, fără a fi o utilizare mare', a declarat, pentru AGERPRES, managerul Spitalului Județean Timișoara.

Dorel Săndesc subliniază că la nivelul Casei Județene de Sănătate Timiș au avut loc deja consultări cu directorii spitalelor și s-a prezentat situația numărului de paturi, a nevoilor de suplimentare, unde este cazul, de exemplu, pentru spitalizarea de zi, în Ambulatoriu, pentru oncologici.

'Din acest punct de vedere, cred că este eronat să se preia doar o parte din mesaj: 'taie ăștia niște paturi și aruncă sistemul în criză' ', a punctat Dorel Săndesc.

Pe de altă parte, de multe ori, angajările se fac pe un stat de funcții care ține cont de numărul de paturi, ca unic criteriu, respectiv, o asistentă la un anumit număr de paturi, în funcție de complexitatea secției, un doctor la un număr de paturi, infirmiere și așa mai departe. Acest aspect face ca, uneori, să existe personal raportat la numărul de paturi, fără legătură cu activitatea concretă.

'Nu este logic să plătești personal pentru toate paturile care există în secție, chiar dacă gradul de ocupare este de sub 50% din capacitate, pentru că aceasta creează o presiune bugetară pe spitale care trebuie să plătească aceste salarii și ne trezim că fondurile pentru îngrijirea concretă a pacienților sunt reduse și afectează calitatea îngrijirii. De asemenea, avem situația anormală în care secții cu un grad de ocupare a paturilor foarte mici au exces de personal, pe când altele care au activitate intensă au deficit foarte mare de personal. Deci, o adaptare la realitate este utilă. Sperăm ca această modificare, care e pregătită pe un interval de ani, să se facă adecvat, bazat pe aceste principii sănătoase și atunci nu va fi niciun fel de dramă în această modificare, dimpotrivă. Credem că finanțarea va fi dirijată exact către oamenii care lucrează și, prin aceasta, și fondurile disponibile pentru îngrijirea directă a pacienților vor crește', a explicat Dorel Săndesc.

Spitalul Județean Timișoara are 1.182 de paturi, iar analiza făcută recent a reliefat că gradul de utilizare a paturilor este foarte bun; sunt diferențe între unele secții, care au utilizare mai mică, altele depășesc limita.

'Nu este nici optim să ai ocupate permanent paturile, 100%, pentru că înseamnă că nu ai timp de sterilizare terminală a unor saloane. Noi avem în plan să creăm noi servicii; vom putea adapta unele secții, unde sunt paturi nejustificate de utilizare, vom putea să le transferăm pe alte servicii. Am primit aprobarea și vom operaționaliza un serviciu de paliație. Acolo unde nu avem o limită a numărului de paturi, aceste paturi nu intră în strategia de reducere și le vom operaționaliza. De asemenea, un serviciu de spitalizare de zi, o oncologie în care să putem trata, prin chimioterapie, pacienții numeroși pe care noi îi depistăm în spitalul județean având atâtea specialități', a mai arătat medicul.

În spitalele terțiare, 'cap de linie', cum sunt marile spitale de urgență din marile centre universitare, reducerea paturilor trebuie făcută cu atenție, pentru că sunt situații în care se justifică un număr de paturi libere, rezerve în situații de dezastre naturale, epidemii, conflict interuman, război.

'Spitalele mari sunt cele care sunt capabile să răspundă unor astfel de solicitări, pentru că ele au serviciile adecvate. Degeaba sunt paturi goale într-un spital mic care nu are laborator, imagistică serioasă, linie de gardă, ATI. Aici, strategia trebuie să țină cont de rolul strategic al unor spitale care trebuie să conteze în decizia de reducere a numărului de paturi. Noi ar trebui să avem la fiecare intrare în gardă 10% din paturi libere. De foarte multe ori, nu putem atinge acest procent. Exemplu, secția ATI, care în toate spitalele din țară sunt pline, ca în pandemie. ATI-urile sunt ca o arcă a lui Noe de care oamenii se agață cu disperare atunci când își caută salvarea. Paturile ATI nu vor fi puse în discuție în strategia de reducere, ci ele pot să crească. Noi avem deja o strategie agreată cu Banca Mondială să creștem cu peste 1.000 și ceva de paturi, să ajungem la 4.004 de paturi ATI în România și, desigur, e dublat acest obiectiv de un plan de finanțare', a mai spus Dorel Săndesc.

Spitalul Județean are 27 de paturi ATI, în prezent, dar noua clădire a Centrului de Mari Arși va aduce o creștere semnificativă, cu încă 70 de paturi, ajungându-se la aproape 100 de paturi ATI.

Spitalul Municipal Timișoara are puțin peste 1.000 de paturi și 2.850 de angajați, dintre care 850 sunt medici rezidenți, iar 400 sunt medici, restul personal medical.

Managerul Municipalului, dr. Stela Iurciuc, consideră că ar trebui făcută public, de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, o modalitate transparentă cu numărul de paturi la mia de locuitori, pentru fiecare județ în parte și o propunere cu criterii clare, transparente, după care se va face diminuarea, mai ales pentru faptul că spitalele sunt interconectate între ele.

Foto: Otilia HALUNGA / AGERPRES

'Ca spital de urgență, suntem incluși în planul alb. Dacă de azi pe mâine se dă alarma pentru o situație, un cataclism, un dezastru, eu trebuie să am libere 25% paturi ca să operaționalizez internările. Asta atrage de la sine și personal sanitar. De aceea este foarte complicat ca managerul să hotărască ce paturi să diminueze. Asta se face într-un ansamblu. Aș vrea să ne cheme Casa de Asigurări pe toți la o discuție transparentă și să aibă și niște criterii de la nivel național. Este adevărat că, mai demult, normativul de personal de care vorbea și ministrul Sănătății, nu s-a modificat din 1974 și alocă personal sanitar pentru internări continue și ambulator. Între timp, a apărut oportunitatea internărilor de zi. Cineva care vrea să facă o colonoscopie nu trebuie să stea cinci zile în spital, ci doar o singură zi. Ori, normativul de personal la internare de zi nu s-a precizat', a declarat dr. Stela Iurciuc.

Ea a adăugat că de la Casa de Asigurări de Sănătate există o listă cu diagnosticele cu internare de o zi, evitând internările continue, fiind făcute astfel economii bugetare la curent, utilități, hrană.

Medicul a mai detaliat că, dacă are o secție cu mai puține solicitări și poate reduce numărul de paturi, intervine normativul de personal care spune că oamenii aceia, care sunt normați pe internare continuă, trebuie dați afară, pentru că nu există normare la internare de zi.

Pentru armonizarea lucrurilor, ea propune o discuție a șefilor de spitale cu Casa de Asigurări, cu sindicatele și cu reprezentanții Colegiului Medicilor, pe un masterplan pentru fiecare zonă regională.

'Eu am declanșat aceste discuții de principiu cu Consiliul de Administrație și coordonatorul principal de credite, Primăria, pentru a mă ajuta și am găsit înțelegere. Este foarte important să vedem ce va fi la nivel național. (...). Poziția noastră (a directorilor de spitale - n.r.) s-a transmis (la Casa Națională de Sănătate - n.r.). Noi suntem interesați ca fiecare idee bună să creeze un întreg care să fie favorabil pentru comunitatea, să putem beneficia de servicii de calitate și să păstrăm personalul medical, pentru că foarte greu formezi personal medical. Nici nu se pune problema să-i dăm afară. Normativul de personal este vechi, din 1974. (...). Dacă este un dezastru, o calamitate, noi trebuie să fim pregătiți cu personal medical, suntem chemați de acasă. Este planul alb', a conchis Stela Iurciuc.

Spitalul de Copii 'Louis Țurcanu' din Timișoara nu a primit oficial nicio decizie finală privind numărul exact de paturi care ar urma să fie reduse și nici secțiile vizate de eventuale reorganizări.

Instituția este una dintre principalele unități pediatrice regionale cu paturi, care deservește pacienți din întreg vestul țării, inclusiv cazuri complexe și urgențe majore.

'În acest moment, la nivelul spitalului nostru nu a fost comunicată oficial o decizie finală privind numărul exact de paturi care ar urma să fie reduse și nici secțiile vizate de eventuale reorganizări. Orice analiză privind structura de paturi se va realiza exclusiv în baza indicatorilor medicali, a gradului real de ocupare și, mai ales, a necesităților de îngrijire pediatrică din regiune. Casa de Asigurări de Sănătate Timiș a solicitat gradul de ocupare a paturilor pe fiecare compartiment. Spitalul Copii Timișoara este unul dintre principalele spitale pediatrice regionale, care deservește pacienți din întreg vestul țării, inclusiv cazuri complexe și urgențe majore. Din acest motiv, prioritatea managementului spitalului rămâne menținerea accesului copiilor la servicii medicale sigure, rapide și complete', a precizat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Iulia Bagiu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)