Numărul cazurilor de hărțuire a creștinilor în Israel a crescut cu 63% în anul 2025 (raport)
Numărul incidentelor de hărțuire împotriva populației creștine din Israel, de la scuipături până la violență fizică sau vandalizare a simbolurilor religioase, a crescut cu 63% pe parcursul anului 2025, potrivit unui raport publicat luni de două organizații israeliene dedicate conviețuirii dintre evrei și creștini, consemnează agenția EFE.
Prin intermediul liniei lor telefonice pentru urgențe, Centrul Rossing și Centrul de Date privind Libertatea Religioasă (RFDC) au înregistrat 181 de astfel de cazuri de hărțuire comise de cetățeni evrei anul trecut, față de 111 cazuri documentate în 2024.
Ambele instituții avertizează însă că 'aceste cifre nu arată o tendință și o realitate de fapt mult mai crude' pentru creștinii din Israel.
'Marea majoritate a acestor investigații sunt închise fără nicio cercetare sau măsură de aplicare a legii împotriva celor vinovați (...) Există o normalizare crescândă a acestor situații (în societatea israeliană) care se reflectă în discursul public', a remarcat Federica Sasso, coordonatoare de proiect la Centrul Rossing, în timpul prezentării raportului luni, la Ierusalim.
Un procent de aproximativ 60% din incidentele înregistrate au fost situații în care creștinii au fost scuipați, 18% au fost insulte, țipete sau amenințări, 12% acțiuni de deteriorare a simbolurilor religioase creștine, 5% au implicat episoade de violență fizice, 3% profanarea locurilor sfinte creștine și 2% hărțuire online.
Circa 83% dintre incidentele înregistrate în tot Israelul s-au produs la Ierusalim, iar 70% dintre cele documentate acolo au avut loc pe străzile înguste ale Orașului Vechi, un loc sfânt pentru toate cele trei religii și cu o puternică prezență a poliției și a altor unități de securitate israeliene.
Cartierul armean, Via Dolorosa și Poarta Jaffa au fost locurile unde au fost consemnate cel mai des astfel de incidente. 'Multe cazuri nu sunt semnalate niciodată, iar altele sunt semnalate târziu, așadar probabil nu au putut fi incluse în acest raport', se menționează în document.
Raportul este însoțit de un sondaj realizat de Centrul Rossing în septembrie anul trecut și în care un eșantion de 499 de persoane au fost chestionate asupra percepției populației evreiești din Israel față de creștini și creștinism.
Rezultatele sondajului evidențiază că 70% dintre cei chestionați s-au opus achiziționării de către organizațiile creștine a unor terenuri în Israel și numai 38% s-au declarat de acord cu predarea istoriei creștinismului în școlile evreiești.
'Respondenții, cu cât sunt mai religioși, cu atât atitudinea lor (față de creștini) este mai negativă. O percepție mai negativă a fost de asemenea înregistrată în rândul tinerilor, în timp ce grupele de vârste mai înaintate au fost mai moderate și tolerante', observă Hana Bendcowsky, directoare de programe la Centrul Rossing.
Aproximativ 45.600 de creștini trăiesc în prezent în teritoriile ocupate din Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est, în timp ce alți circa 180.000, dintre care 85% sunt arabi, locuiesc în Israel.
Cea mai îngrijorătoare este situația din teritoriile palestiniene, atrag atenția reprezentanții bisericilor creștine din Israel, conform cărora scăderea continuă a acestei populații ar putea conduce la dispariția sa până în anul 2050.
Violența coloniștilor evrei radicali a vizat comunitățile creștine din Cisiordania, precum cele din Birzeit, Taybeh sau Betleem, în timp ce în Fâșia Gaza războiul - în care a fost lovită și biserica Sfintei Familii - a redus populația creștină la jumătate, circa 600 de persoane, care suferă de asemenea din cauza refuzului de a li se acorda permise de mobilitate și a lipsei de sprijin față de sistemul lor de învățământ.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Austria: Doi ucraineni, arestați pentru spionaj la Viena; alți doi, printre care un jurnalist de investigație, reținuți și eliberați
Patru ucraineni au fost arestați la Viena în cursul acestei săptămâni, sub suspiciunea de spionaj, a confirmat vineri ministrul de interne austriac Gerhard Karner, în marja unei conferințe de presă, transmite agenția austriacă APA. Doi dintre suspecți, arestați la începutul săptămânii, au fost plasați deja î
Zelenski: Recentele atacuri rusești au provocat pagube considerabile rețelei electrice ucrainene
Recentele bombardamente rusești împotriva Ucrainei au provocat 'pagube considerabile' rețelei electrice naționale, a deplâns vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anticipând o nouă iarnă foarte dificilă pentru populație, relatează AFP. 'Din păcate, rețelele electrice și instalațiile de transport de electricitate au suf
Comitetul Nobel 'nu este un tribunal', afirmă președintele său, întrebat în legătură cu existența unui genocid în Gaza
Jurgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, care i-a decernat vineri Premiul Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, a
Polonia: O comisie parlamentară cere trimiterea guvernatorului Băncii Centrale în fața instanței
O comisie parlamentară poloneză, condusă de un membru al partidului premierului liberal Donald Tusk, a cerut vineri ca guvernatorul Băncii Centrale, Adam Glapinski, un apropiat al liderului partidului naționalist care a pierdut puterea în 2023, să fie deferit justiției pentru a răspunde unor acuzații de încălcare a Constituției în exercitarea atribuțiilor,
ONU, CPI și UE salută decernarea Premiului Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay
Organizația Națiunilor Unite (ONU), Curtea Penală Internațională (CPI) și Uniunea Europeană (UE) au salutat vineri decernarea de către Comitetul Nobel norvegian a Premiului Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay
Ambasadorul SUA condamnă acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova
Ambasadorul SUA la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter, a condamnat vineri acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, inclusiv încălcarea spațiului aerian de către drone, atacurile cibernetice și tentativele de ingerință în alegeri. Într-un discurs rostit la Forumul de Securitate de la Chișinău, diplomatul american a avertizat că aceste
Nobel/'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu Trump', glumește Navi Pillay
'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu (președintele american Donald) Trump', a glumit vineri jurista sud-africană Navanethem 'Navi' Pillay, după ce a aflat, în aplauze furtunoase, că a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, informează AFP. 'Dar, ca avocat și judecător, tot vreau să v
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza nu are un adăpost adecvat înainte de sosirea iernii (ONU)
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza, adică două milioane de persoane, este lipsită de adăposturi adecvate înainte de venirea iernii, a avertizat vineri ONU, cerând acces pentru livrarea de ajutoare în enclavă, relatează AFP. Aproximativ 1,8 milioane din cei două milioane de palestinieni din Fâșia Gaza
Consiliul UE a prelungit până la 9 octombrie 2027 măsurile restrictive ca răspuns la activitățile hibride ale Rusiei
Consiliul Uniunii Europene a decis joi să prelungească cu un an, până la 9 octombrie 2027, măsurile restrictive individuale împotriva celor responsabili pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, având în vedere activitățile hibride intensificate și susținute ale Rusiei, inclusiv acțiunile străine de manipulare a inform
Fostul șef al spionajului german August Hanning ar fi avut legături de durată cu o oficialitate chineză (media)
Fostul șef al spionajului german August Hanning, plasat în arest pentru presupus spionaj, a avut legături de durată cu un fost general chinez, a relatat săptămânalul Der Spiegel, citat vineri de dpa. Publicația a precizat că Hanning, care a părăsit serviciul de informații externe al Germaniei în 2005, a călătorit în Chi
Rusia/ Un al doilea centru de date Yandex, lovit într-un atac cu dronă
Compania rusă de tehnologie și inteligență artificială Yandex a anunțat vineri că mai multe module ale centrului său de date din regiunea rusă Kaluga au fost scoase complet din funcțiune în urma unui atac cu dronă, al doilea incident de acest fel în decurs de două zile, relatează Reuters. Unele dintre serviciile companiei ar putea
Pentagonul elaborează noi planuri de atac împotriva Iranului, în timp ce Trump ezită (presă)
Armata americană pregătește opțiuni pentru reluarea operațiunilor de luptă la scară largă împotriva Iranului, chiar dacă președintele Donald Trump continuă să manifeste ambivalență în ceea ce privește reluarea războiului, a relatat vineri The New York Times, citat de EFE. Ziarul, care citează oficiali americani ca surse, afirmă că
Nobel 2026: Jurista sud-africană Navanethem "Navi" Pillay a câştigat Premiul Nobel pentru Pace
Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, care este în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție, a câștigat vineri Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2026, 'pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional', a anunțat Comitetul Nobel norvegian într-un comunicat de pre
Inițiativă azero-armeană pentru ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace în acest an
Președintele azer Ilham Aliev a anunțat vineri o inițiativă comună cu Armenia pentru ca președintele american Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace, informează EFE. Într-un mesaj pe platforma X, Aliev a evidențiat 'rolul istoric' al lui Trump în soluționarea pașnică a conflictului din Caucazul de Sud, odată cu
Alegeri locale și pentru Senat în Republica Cehă, într-un prim test pentru guvernul lui Babis
Republica Cehă organizează alegeri locale și pentru Senat pe durata a două zile, începând de vineri, un prim test electoral pentru guvernul condus de premierul miliardar populist Andrej Babis, care a venit la putere în decembrie, relatează dpa. Secțiile de votare sunt preconizate să se deschidă la ora locală 14:00 (12:00 GMT)













