Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri reorganizarea instituției, precizând că numărul de posturi din aparatul central va fi redus de la 280 la 223, iar în structurile teritoriale vor fi desființate 112 posturi.

'Nu doresc doar o reorganizare pentru a reduce niște costuri, ci vreau să facem o reorganizare care să facă o structură mai eficientă central și local, o reorganizare care să asigure stabilitatea acestei instituții pe următorii patru - cinci ani de zile și anunț pe toți cei care lucrează în AEP, dar și opinia publică, că vreau să fie ultima reorganizare până în 2030, pentru ca în 2026 - 2027 să elaborăm legislația necesară - am vorbit de Cod electoral, de legea de finanțare a partidelor politice, de legea de organizare și funcționare - să pregătim personalul pentru anii electorali care urmează', a afirmat Țuțuianu, într-o conferință de presă.

Șeful AEP a precizat că, la nivel central, vor fi eliminate 25 de posturi de execuție, care erau deja neocupate, iar instituția va fi reorganizată pe direcții cu câte 15 posturi de execuție sau direcții generale cu 25 de posturi.

'La centru desființăm 25 de posturi de execuție - e adevărat că sunt neocupate - ne organizăm pe direcții cu 15 posturi de execuție fiecare sau direcții generale cu 25. Este motivul pentru care reducem numărul posturilor de directori și directori adjuncți, 15 funcții dispar prin această reorganizare. Am desființat posturile de consilieri la cabinetele demnitarilor. Vă spun că eu n-am angajat decât doi, tocmai pentru a nu pune o presiune suplimentară pe cheltuielile salariale, dar și pentru că n-am găsit un om potrivit. Nu vreau să angajez oameni ca să am trei oameni, ci vreau să angajez oameni care știu și carte. În al doilea rând, am desființat posturile de directori adjuncți la toate direcțiile. Nicio direcție generală sau direcție nu are directori adjuncți. Și în al treilea rând, prin această structură, numărul de posturi din aparatul central se reduce de la 280 la 223, unele direcții au fost reorganizate ca birouri, ca servicii', a precizat președintele AEP.

Adrian Țuțuianu a anunțat că reorganizarea vizează și structurile teritoriale ale instituției, unde vor fi desființate 112 posturi din cele 40 de structuri existente.

'Aceste structuri teritoriale nu au fost organizate după criterii (...). Sunt direcții cum este Tulcea cu doi angajați sau Brăila și sunt direcții cum este Dâmbovița cu 11 sau Clujul cu nouă sau 10. Bucureștiul, care are 1.200 de secții de votare pe care ar trebui să le gestioneze într-un proces electoral, are doi angajați', a explicat Țuțuianu.

El a spus că au fost critici că reorganizarea vizează mai mult structurile teritoriale și nu centrul.

'În primul rând, vreau să știți că centrul reprezintă baza AEP, nu structurile din teritoriu. La centru se fac reglementări, la centru se coordonează activitatea, la centru se fac norme, instrucțiuni și așa mai departe', a explicat Adrian Țuțuianu.

Potrivit acestuia, în structurile teritoriale un rol important îl au experții electorali bine pregătiți, însă ultimele alegeri au arătat că 'corpul experților nu a răspuns adecvat la provocările alegerilor'.

Președintele AEP a precizat că reorganizarea a avut în vedere mai multe criterii, printre care numărul populației cu drept de vot din fiecare județ, numărul secțiilor de votare, dispersia teritorială a acestora și activitatea structurilor teritoriale.

În prezent, Autoritatea Electorală Permanentă are 382 de angajați. Țuțuianu a menționat că patru sau cinci angajați din structurile teritoriale au solicitat deja transferul către alte instituții, unde au găsit locuri de muncă.

El a mai precizat că vor rămâne și posturi neocupate în structura centrală, urmând ca prin statul de funcții să fie stabilite criterii stricte de studii și experiență, în domenii precum control financiar-fiscal, juridic sau informatic.

'De asemenea, vreau, în limitele de personal existent, să pun în funcțiune o structură care se numește Expert electoral, nu a funcționat niciodată și e prevăzută de lege din 2015, unde să facem cercetare, o structură cu 9 - 11 persoane maxim, oameni de carte, universitari, unii dintre ei care pot veni să ne ajute să scoatem din nou revista de drept electoral. Vreau să publicăm niște volume care să reflecte alegerile, poate de la 1859, dacă găsim documente în arhivă, până în zilele noastre', a mai spus Țuțuianu.

Acesta a adăugat că decizia de reorganizare a fost luată după o amplă consultare internă, în urma căreia au fost preluate mai multe propuneri. Totodată, el a vorbit de modul în care a reacționat sindicatul instituției, afirmând că 'are o conduită duală' și că a observat 'un fel de dedublare de personalitate la unii dintre liderii sindicatului'. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)