Președintele Nicușor Dan participă, în 24 februarie 2026, în format videoconferință, la reuniunea Coaliției de voință (Coalition of the Willing), la ora 13:00, la Palatul Cotroceni, conform Administrației Prezidențiale.

Reuniunea are loc la patru ani de la debutul războiului din Ucraina și va reafirma angajamentul celor 35 de țări participante de a sprijini Ucraina în realizarea unei păci durabile și solide, asigurând securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei, a precizat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un comunicat la 23 februarie 2026, conform consilium.europa.eu/.

Coaliția de voință (Coalition of the Willing) a luat naștere în februarie-martie 2025, la inițiativa franco-britanică, și este formată din țări în majoritate europene și aliate ale Kievului, având ca obiectiv principal oferirea de garanții de securitate Ucrainei, odată ce se va ajunge la un acord de pace.

Coaliția de voință din 6 ianuarie 2026 și ''Declarația de la Paris''
Cea mai recentă reuniune a Coaliției a avut loc la 6 ianuarie 2026, la Paris. Au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, precum și emisarul american Steve Witkoff și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski (AFP, Reuters).

Dintre cele 35 de state prezente, pe lângă cele membre ale Uniunii, au participat și altele mai îndepărtate sau non-membre ale UE, precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Muntenegru, Turcia etc.

Liderii Franței, Marii Britanii și Ucrainei au semnat o ''declarație de intenție'' privind desfășurarea viitoare a unor forțe multinaționale, ca garanție de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistițiu.

Declarația include, între altele:
* participarea țărilor din Coaliție la un mecanism propus de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA;
* continuarea sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei;
* o Forță Multinațională pentru Ucraina, alcătuită din contribuții ale națiunilor dispuse în cadrul Coaliției;
* angajamente obligatorii de sprijin pentru Ucraina în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii;
* acord privind aprofundarea cooperării pe termen lung în domeniul apărării cu Ucraina. (sursa: consilium.europa.eu/)

Președintele francez, Emmanuel Macron, a explicat că semnarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv desfășurarea unei forțe militare multinaționale, va descuraja noi agresiuni asupra Ucrainei.

La rândul său, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a afirmat că UE este pregătită să sprijine un ''acord de pace'' în Ucraina, cu misiuni civile și militare pe teren.

Trupele germane ar putea participa la forța multinațională, odată ce se va ajunge la un armistițiu cu Rusia, dar într-o țară membră NATO la granița cu Ucraina, a indicat cancelarul Friedrich Merz după reuniunea din 6 ianuarie.

Emisarul american Steve Witkoff a asigurat că la summit s-au înregistrat progrese semnificative în ce privește mai multe probleme critice privind Ucraina, inclusiv garanțiile de securitate și un ''plan de prosperitate''.

Alte reuniuni ale Coaliției de voință
Primele reuniuni ale Coaliției de voință au avut loc la Londra și Paris, în martie 2025. La o reuniune din iulie 2025, au participat și reprezentanți ai Statelor Unite.

La 15 martie, în cadrul unui summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a afirmat că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l ''slăbi'' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

La Coaliția de voință din 27 martie 2025, de la Paris, francezii și britanicii au propus desfășurarea în Ucraina a unui contingent al țărilor europene, pentru a constitui ''o forță de reasigurare'', menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistițiului. Această propunere 'nu se bucură de unanimitate', a spus, la 27 martie, președintele francez, Emmanuel Macron, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

La 10 iulie 2025, liderii statelor membre și ai organizațiilor internaționale ale Coaliției de voință s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și ''presiunea suplimentară asupra Rusiei''. Aceștia au salutat participarea trimisului prezidențial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, și a senatorilor Graham și Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanții Statelor Unite au participat la reuniune, conform consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România și Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră și a asigura accesul maritim sigur și securizat pentru toate navele care tranzitează către și dinspre porturile Ucrainei, potrivit www.gov.uk/.

Alte reuniuni ale Coaliției s-au mai desfășurat la: 10 aprilie 2025, videconferință, Bruxelles; 13 august 2025, videconferință; 17 august 2025, videconferință; 4 septembrie 2025, Paris; 24 octombrie 2025; 25 noiembrie 2025, videoconferință; 12 decembrie 2025, videoconferință (surse: www.euronews.com/; www.gov.uk/ și www.elysee.fr/, dpa, EFE, Reuters)

Ideea de ''coaliție de voință'' sau ''coaliția voluntarilor'' (''Coalition of the Willing'')
Ideea de coaliții de voință apare pentru prima dată într-un document european în Carta Albă privind viitorul Europei, elaborat de Comisie în 2017. Astfel, Carta prevede că, într-un scenariu în care UE-27 continuă să funcționeze ca și în prezent (n.r. 2017), dar anumite state membre doresc să facă mai multe în comun, una sau mai multe ''coaliții ale celor dispuși'' pot funcționa, pentru a lucra împreună în domenii specifice. Acestea pot acoperi politici precum apărarea, securitatea internă, impozitarea sau chestiunile sociale (sursa: https://commission.europa.eu/).

La nivelul statelor, ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susținerii Ucrainei și securității europene.

''Coaliția de voință'' încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic și președintele francez dorind să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după schimbarea poziției președintelui american Donald Trump, care în 12 februarie 2025, a anunțat că a europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare și că adminstrația sa este concentrată mai mult pe China decât pe Rusia.

Activitatea Coaliției de voință este organizată în jurul a patru direcții: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranității Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei în timp de pace; extinderea și consolidarea Coaliției însăși (sursa: https://onu.delegfrance.org/). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea)