logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Reuniune a Coaliției de voință, la patru ani de la războiul din Ucraina (24 februarie)

Image

Președintele Nicușor Dan participă, în 24 februarie 2026, în format videoconferință, la reuniunea Coaliției de voință (Coalition of the Willing), la ora 13:00, la Palatul Cotroceni, conform Administrației Prezidențiale.

Reuniunea are loc la patru ani de la debutul războiului din Ucraina și va reafirma angajamentul celor 35 de țări participante de a sprijini Ucraina în realizarea unei păci durabile și solide, asigurând securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei, a precizat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un comunicat la 23 februarie 2026, conform consilium.europa.eu/.

Coaliția de voință (Coalition of the Willing) a luat naștere în februarie-martie 2025, la inițiativa franco-britanică, și este formată din țări în majoritate europene și aliate ale Kievului, având ca obiectiv principal oferirea de garanții de securitate Ucrainei, odată ce se va ajunge la un acord de pace.

Coaliția de voință din 6 ianuarie 2026 și ''Declarația de la Paris''
Cea mai recentă reuniune a Coaliției a avut loc la 6 ianuarie 2026, la Paris. Au participat și președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, precum și emisarul american Steve Witkoff și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski (AFP, Reuters).

Dintre cele 35 de state prezente, pe lângă cele membre ale Uniunii, au participat și altele mai îndepărtate sau non-membre ale UE, precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Muntenegru, Turcia etc.

Liderii Franței, Marii Britanii și Ucrainei au semnat o ''declarație de intenție'' privind desfășurarea viitoare a unor forțe multinaționale, ca garanție de securitate pentru Ucraina, după ce se va ajunge la un armistițiu.

Declarația include, între altele:
* participarea țărilor din Coaliție la un mecanism propus de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA;
* continuarea sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei;
* o Forță Multinațională pentru Ucraina, alcătuită din contribuții ale națiunilor dispuse în cadrul Coaliției;
* angajamente obligatorii de sprijin pentru Ucraina în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii;
* acord privind aprofundarea cooperării pe termen lung în domeniul apărării cu Ucraina. (sursa: consilium.europa.eu/)

Președintele francez, Emmanuel Macron, a explicat că semnarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv desfășurarea unei forțe militare multinaționale, va descuraja noi agresiuni asupra Ucrainei.

La rândul său, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a afirmat că UE este pregătită să sprijine un ''acord de pace'' în Ucraina, cu misiuni civile și militare pe teren.

Trupele germane ar putea participa la forța multinațională, odată ce se va ajunge la un armistițiu cu Rusia, dar într-o țară membră NATO la granița cu Ucraina, a indicat cancelarul Friedrich Merz după reuniunea din 6 ianuarie.

Emisarul american Steve Witkoff a asigurat că la summit s-au înregistrat progrese semnificative în ce privește mai multe probleme critice privind Ucraina, inclusiv garanțiile de securitate și un ''plan de prosperitate''.

Alte reuniuni ale Coaliției de voință
Primele reuniuni ale Coaliției de voință au avut loc la Londra și Paris, în martie 2025. La o reuniune din iulie 2025, au participat și reprezentanți ai Statelor Unite.

La 15 martie, în cadrul unui summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a afirmat că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia - cum ar fi înghețarea activelor financiare - pentru a-l ''slăbi'' pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

La Coaliția de voință din 27 martie 2025, de la Paris, francezii și britanicii au propus desfășurarea în Ucraina a unui contingent al țărilor europene, pentru a constitui ''o forță de reasigurare'', menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistițiului. Această propunere 'nu se bucură de unanimitate', a spus, la 27 martie, președintele francez, Emmanuel Macron, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

La 10 iulie 2025, liderii statelor membre și ai organizațiilor internaționale ale Coaliției de voință s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și ''presiunea suplimentară asupra Rusiei''. Aceștia au salutat participarea trimisului prezidențial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, și a senatorilor Graham și Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanții Statelor Unite au participat la reuniune, conform consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România și Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră și a asigura accesul maritim sigur și securizat pentru toate navele care tranzitează către și dinspre porturile Ucrainei, potrivit www.gov.uk/.

Alte reuniuni ale Coaliției s-au mai desfășurat la: 10 aprilie 2025, videconferință, Bruxelles; 13 august 2025, videconferință; 17 august 2025, videconferință; 4 septembrie 2025, Paris; 24 octombrie 2025; 25 noiembrie 2025, videoconferință; 12 decembrie 2025, videoconferință (surse: www.euronews.com/; www.gov.uk/ și www.elysee.fr/, dpa, EFE, Reuters)

Ideea de ''coaliție de voință'' sau ''coaliția voluntarilor'' (''Coalition of the Willing'')
Ideea de coaliții de voință apare pentru prima dată într-un document european în Carta Albă privind viitorul Europei, elaborat de Comisie în 2017. Astfel, Carta prevede că, într-un scenariu în care UE-27 continuă să funcționeze ca și în prezent (n.r. 2017), dar anumite state membre doresc să facă mai multe în comun, una sau mai multe ''coaliții ale celor dispuși'' pot funcționa, pentru a lucra împreună în domenii specifice. Acestea pot acoperi politici precum apărarea, securitatea internă, impozitarea sau chestiunile sociale (sursa: https://commission.europa.eu/).

La nivelul statelor, ideea unei 'coaliții a voluntarilor' a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susținerii Ucrainei și securității europene.

''Coaliția de voință'' încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic și președintele francez dorind să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după schimbarea poziției președintelui american Donald Trump, care în 12 februarie 2025, a anunțat că a europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare și că adminstrația sa este concentrată mai mult pe China decât pe Rusia.

Activitatea Coaliției de voință este organizată în jurul a patru direcții: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranității Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei în timp de pace; extinderea și consolidarea Coaliției însăși (sursa: https://onu.delegfrance.org/). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Gabriela Badea) 

Afisari: 344

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 03-05-2026 10:00

DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)

Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit

Documentare 03-05-2026 09:00

3 mai - Ziua mamei

La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l

Documentare 03-05-2026 08:30

3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)

Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț

Documentare 03-05-2026 08:00

3 mai - Ziua mondială a râsului

Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari

Documentare 03-05-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai

Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.

Documentare 03-05-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai

Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 02-05-2026 09:00

2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)

Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi

Documentare 02-05-2026 08:00

2 mai - Ziua națională a tineretului

La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer

Documentare 02-05-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai

Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în

Documentare 02-05-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai

Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 01-05-2026 13:00

FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)

La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate

Documentare 01-05-2026 12:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR

Documentare 01-05-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo

Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o

Documentare 01-05-2026 10:00

DOCUMENTAR: Luna Mai

Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l

Documentare 01-05-2026 09:30

1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului