Criticul și istoricul de artă Radu Varia a făcut un apel, joi, la ''restaurarea corectă și solidă'' a ansamblului monumental de la Târgu Jiu în spiritul dorit de Brâncuși, ''un simbol național'', despre care a afirmat că se află într-o stare de degradare accentuată.

În cuvântul său din cadrul conferinței ''În numele iubirii. Salvarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, grav compromis în ultimele decenii'', desfășurată în Aula Academiei Române, criticul a sesizat restaurarea defectuoasă realizată, atât în ceea ce privește Coloana Infinitului sau Poarta Sărutului, cât și 'înălțarea' Mesei Tăcerii, decizie care, în opinia sa, ar transforma întreg ansamblul într-un fals din punct de vedere artistic.

''La 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, nu ne vom ocupa, așa cum am mai spus, de trecutul întunecat, de faptul că în anii de tristă amintire au legat cu lanțuri Coloana Infinitului și au tras de ea cu un tractor ca s-o doboare, dar s-au rupt odgoanele și ea a rămas în picioare. Nu ne-am ocupa nici de ororile proiectului din '96, nici nu vom trata imensa noastră datorie morală față de marele artist și de opera sa, în termenii juridici, unde vinovații n-ar avea scăpare. (...) În numele iubirii pentru marele artist, dorința mea e să fim uniți și să impunem restaurarea corectă, solidă, pentru totdeauna a operei'', a transmis criticul.

Radu Varia, doctor în istoria artei și civilizației al Universității din Paris, președintele Fundației Internaționale ''Constantin Brâncuși'', a propus ca Ansamblul monumental ''Calea Eroilor'' de la Târgu Jiu, ''genială operă de artă, o comoară unică, ce trebuie venerată, îngrijită, conservată cu sfințenie'', să fie pus sub autoritatea președintelui României.

''De aceea, propunerea pe care o fac e ca, de acum înainte, dat fiind vorba de un simbol național, consider fundamental, pe lângă restaurare și readucerea operei la proporțiile legitime, acest ansamblu să fie pus sub autoritatea președintelui României, că e un simbol al României sau al militarilor din Târgu Jiu, pe care îi voi instrui să știe ce trebuie făcut, dat fiind că sunt niște eroi aceia în memoria cărora Brâncuși a creat opera'', a afirmat el.

Criticul al adăugat că ''nu revelarea corupției, care a generat toată intolerabila situație în care a fost adusă capodopera brâncușiană de la Târgu Jiu, povară absurd pusă pe umerii primăriei locale, în timp ce erau imperative competențe la nivel mondial, nici demonstrarea incompetenței care a guvernat de trei decenii la toate nivelele așa-zisa restaurare, niciuna, nici alta nu ar duce la salvarea ansamblului, ci înțelegerea simplă, profundă de cât mai mulți dintre noi a semnificației și măreției acestei opere de artă, absolut unice în frumusețe, în magia ei''.

''Iubirea însă poate salva ansamblul, iubirea, care sper să ne unească, începând din clipa de față, la 150 de ani de la nașterea marelui sculptor. Iar succesul vastei operațiuni de repunere în demnitatea ei firească a capodoperei va putea fi asigurat numai prin colaborarea cu cei mai calificați specialiști din țară și străinătate, așa cum a fost aceea a anilor '90'', a spus Radu Varia.

Conferința 'În numele iubirii. Salvarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, grav compromis în ultimele decenii' a fost deschisă de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care l-a elogiat pe 'românul din Hobița Gorjului', marele sculptor ale cărui lucrări ''sunt unele dintre cele mai apreciate și valorizate opere de artă din întreaga lume''.

''Iubirea cheamă iubire, nu e atât de important să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa'. Sunt cuvintele lui Brâncuși. Unele dintre ele. Știți că are și maxime și cugetări. Din păcate, unii dintre noi n-avem capacitatea de a iubi cu toată ființa, dar, avem o salvare, o scăpare, o mântuire: dacă nu iubim, măcar să nu urâm. Iubirea ne salvează din tot răul. Brâncuși ne veghează de peste tot, nu numai din Cimitirul Montparnasse, unde își doarme somnul de veci alături de Emil Cioran, Tristan Tzara, Eugen Ionescu, dar și de Baudelaire, de Guy de Maupassant, Edgar Quinet, Samuel Beckett, Simone de Beauvoir, Henri Poincaré, Jean-Paul Sartre și câți alții. Ce companie selectă pentru un om special, pentru un om select și mai ales, pe deasupra tuturor, un român din Hobița Gorjului'', a apreciat Pop.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a evidențiat, în cuvântul său, intitulat ''Opera lui Constantin Brâncuși - lumină și bucurie peste timp'', legătura profundă dintre credință și creația artistică din opera marelui artist, subliniind că ansamblul monumental de la Târgu Jiu rămâne ''cea mai valoroasă realizare a lui Brâncuși și cea mai profundă sinteză artistică, sculpturală, între spirit și materie, credință și artă, arhaic și modern, timp și veșnicie''.

''Părintele artei moderne, Constantin Brâncuși, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. (...) El a unit credința cu arta, naționalul cu universalul și efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale. O lumină și o bucurie pentru toți românii'', a transmis Patriarhul.

În cadrul conferinței a fost prezentată emisiunea de mărci poștale ''Constantin Brâncuși - 150 de ani de la naștere''. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi și:

* 19 februarie - Ziua Brâncuși 

* DOCUMENTAR: Constantin Brâncuși, 150 de ani de la nașterea artistului (19 februarie)