REPORTAJ Povestea atelierului de la Cetatea Neamț în care în urmă cu 400 de ani se falsificau monede poloneze și suedeze
Construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, Cetatea Neamț rămâne unul dintre reperele istoriei medievale pline de mistere, iar unul dintre ele a ieșit la iveală la primele explorări arheologice ale obiectivului, în urmă cu circa 80 de ani, anume falsificarea de monede la scară mare, în secolul XVI, pe timpul domnitorului Eustatie Dabija.
Povestea care pare desprinsă din filmele contemporane este însă una cât se poate de reală. Într-una din camerele cetății care astăzi poartă denumirea de 'Monetărie', sub oblăduirea domnitorului de la acea vreme, Eustatie Dabija, se falsificau monede.
Dovezile sunt de netăgăduit: matrițele găsite între zidurile cetății arată cum în perioada 1661 - 1665 (cea în care a domnit Eustatie Dabija) un meșter priceput bătea monedă falsă poloneză, suedeză și prusacă.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Șilingii falsificați aici au fost răspândiți cu miile în Moldova, dar, după cum arată dovezile istorice, au ajuns inclusiv în Muntenia, după cum a povestit, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț.
'La jumătatea secolului al XX-lea s-au făcut primele cercetări arheologice la Cetatea Neamț. Ele au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942. Au fost cercetări arheologice care nu au avut un caracter foarte sistematic, pentru că, din păcate, nu exista o școală de arheologie medievală la noi, cel puțin în Moldova. Lucrurile erau la un stadiu de pionierat, în momentul respectiv. Principalul scop al acelor cercetări a fost de a scoate la lumină zidurile. Nu se urmăreau chestii de finețe - stratigrafie, cronologie - ci pur și simplu s-a dorit scoaterea la lumină a zidurilor cetății. În timpul săpăturilor, într-una dintre încăperi, așa cum se menționează în raportul arheologic publicat atunci, cea de sub Paraclisul Sfântul Nicolae, s-au descoperit mai multe monede și resturi monetare. Încă de atunci s-a presupus faptul că acea încăpere a avut o destinație aparte, legată de baterea monedei. Ulterior, în limbajul curent, încăperea respectivă a și intrat în istoria locului sub denumirea de 'Monetărie'. Dar publicul larg ar putea să înțeleagă prin 'Monetărie' un spațiu de depozitare, un spațiu cu caracter oficial, ceea ce nu este tocmai așa. Toate aceste artefacte confirmă un aspect mai puțin cunoscut, și anume faptul că la Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul lui Eustatie Dabija, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede', a spus dr. Vasile Diaconu.
Foto: dr. Vasile Diaconu
Cercetătorul științific a explicat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular în Moldova, în acea perioadă.
'Până de curând se cunoștea faptul că singurul, sau poate cel mai important atelier în care se falsificau monede în timpul lui Eustatie Dabija a fost cel din Cetatea Sucevei. Așa o dovedeau sursele istorice și arheologice. Respectivul atelier din Cetatea Sucevei se desfășura sub auspiciile activității unui meșteșugar venit din Polonia, pe numele său Titus Livius Borattini. Avusese dreptul să bată monedă în Polonia, într-un context istoric pe care nu îl cunoaștem foarte clar. A venit din Polonia în Moldova și, cel mai probabil cu încuviințarea domnitorului Eustatie Dabija, a bătut monedă în Cetatea Sucevei, având matrițe. Probabil că venise cu matrițele din Polonia. Și astfel a bătut monedă falsă în Cetatea Sucevei. Acum se pune problema cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier în Cetatea Neamț și avem două dileme mari: să fi ajuns acest Titus Livius Borattini și la Cetatea Neamț și să fi bătut monedă aici sau poate un ucenic al lui să fi venit în Cetatea Neamț și să fi bătut monedă?', a detaliat arheologul nemțean.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Dr. Vasile Diaconu a subliniat că la Cetatea Neamț nu s-a bătut doar monedă falsă poloneză, ci și suedeză și prusacă.
Cum erau păcăliți însă oamenii, acum 400 de ani, cu aceste falsuri?
'Ar trebui să ne gândim cât se poate de logic că baterea de monedă nu era un lucru cât se poate de facil, era vorba de matrițe și nu doar de una. În acest atelier clandestin de la Cetatea Neamț nu se bătea o singură monedă. Se realizau imitații după monedă polonă, după monedă suedeză, după monedă din orașele prusace. Aceste falsuri monetare nu mai respectau sub nicio formă dimensiunile, caracteristicile morfologice ale monedelor europene pe care le imitau. Meșterul care făcea aceste falsuri monetare specula cu siguranță faptul că marea masă a oamenilor nu știa amănunte și nu aveau capacitatea de a citi, de a interpreta moneda. Diferența pornea de la cantitatea de metal folosită. Grosimea materialului diferea, nu exista un standard la monedele false. Dar se imita moneda măruntă, care avea o circulație facilă. Existau diverse erori de ștanțare, iar oamenii acelor vremuri, neavând cunoștințe, asociau doar forma și metalul', a explicat dr. Vasile Diaconu.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Interesant este faptul că, deși nu aveau cunoștințe în detaliu despre monedele care circulau în perioada respectivă în alte zone, oamenii locului puteau realiza paritatea propriilor monede cu altele.
'În perioada Evului Mediu exista o circulație valutară, dacă vrem să îi spunem așa, foarte variată. Sursele arheologice și cele istorice demonstrează că se foloseau monedă poloneză, turcească, ungurească, suedeză. Oamenii cunoșteau paritatea monetară, dar oamenii simpli nu reușeau întotdeauna să diferențieze originalul de fals. Sub egida acestui meșter Titus Livius Borattini s-a bătut monedă inclusiv cu efigia domnitorului Eustrate Dabija. Probabil exista o încuviințare tacită sau explicită prin care domnitorul îi spunea meșterului: 'Da, ai dreptul să bați monedă poloneză câtă vrei, dar bați monedă și pentru mine!' Sunt doar niște presupuneri, nu putem fi categorici, trebuie să ne raportăm la realitățile istorice, în primul rând cele arheologice și numismatice, dar ele ușor-ușor vin să nuanțeze niște lucruri', a mai spus dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul CMN Neamț.
Foto: dr. Vasile Diaconu
La Cetatea Neamț, descoperirea matrițelor și a monedelor false bătute în urmă cu aproape 400 de ani nu este singura care are caracter monetar.
În perioada anilor 1960, în curtea exterioară a cetății a fost descoperit un tezaur de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu monede de argint.
Istoricii consideră că posesorul acelui tezaur l-a ascuns cel mai probabil, într-o perioadă de conflict, de restriște, în ideea de a-l recupera la un moment dat, ceea ce avea să nu se mai întâmple, din motive rămase încă nedescoperite. AGERPRES / (A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FITS 2026/Horia Brenciu a lansat în avanpremieră, la Sibiu, piesa 'Când soarele răsare' (GALERIE FOTO)
Artistul Horia Brenciu a ales scena Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) pentru a lansa, duminică seara, în avanpremieră, piesa 'Când soarele răsare', momentul fiind aplaudat de zeci de mii de spectatori prezenți în Piața Mare din centrul istoric al orașului. 'Cred că astăzi (duminică seara n.r.
Workshop de bunraku susținut de artiști japonezi, la Teatrul Țăndărică
Un workshop de bunraku susținut de artiști ai companiei japoneze Coten-Goten Co. Ltd. / Bunrakuza-company este organizat duminică, de la ora 11:00, de Teatrul Țăndărică. Potrivit site-ului instituției de cultură, workshopul propune - la sala Studio, în cadrul seriei 'Conferințele Ideea' - o introducere aplicată în universul bunraku, una din
REPORTAJ Mihnea Mihalache - călătoria unui tânăr în universul istoriei și al obiectelor vechi
În peisajul colecționarilor de obiecte vechi din Vaslui a apărut de curând un nume nou. Este vorba despre Mihnea Mihalache, proaspăt absolvent al Liceului Teoretic 'Mihail Kogălniceanu', un tânăr pasionat de istorie, de lucruri valoroase din trecut, de obiecte care păstrează amintiri și merită scoase la lumină.
REPORTAJ O călătorie printre insigne - la Congresul Național de Insignografie de la Timișoara
Cine nu își poate imagina cum arată istoria lumii gravată pe o mică plachetă de metal poate veni la cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Insignografie și care, împreună cu Expoziția Colectivă de Insigne este deschisă publicului între 27-28 iunie, la Cantina Studenților din Timișoara. Organizate de Asociația Colecționarilor de Insi
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Emilian Crișanul, a murit la vârsta de 54 de ani
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, a decedat, vineri după-amiază, la vârsta de 54 de ani, după o lungă și grea suferință, a anunțat eparhia. Potrivit www.arhiepiscopiaaradului.ro, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul (cu n
FITS 2026/ Ambasadoarea Simona Miculescu (UNESCO) spune că festivalul sibian e 'un model de diplomație culturală'
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) reprezintă 'un model de diplomație culturală', folosit ca exemplu în numeroase reuniuni internaționale, a declarat, vineri, ambasadoarea Simona Miculescu, reprezentant permanent al României la UNESCO, în cadrul celei de-a opta ediții a FITS Talks, unde a fost invitată într-un
FITS 2026/Artiștii de circ din Irlanda și spectatorii au sfidat canicula și au transformat o stradă sibiană într-o scenă
Artiștii companiei irlandeze de circ contemporan Cikada Circus și zeci de spectatori, mai ales copii, au sfidat, vineri la amiază, temperatura de aproape 30 de grade din municipiul Sibiu și au transformat Strada Cetății din centrul istoric într-o scenă în aer liber, pentru prima dată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Înscrierile pentru masterclass-urile Concursului Enescu - prelungite până pe 15 iulie
Organizatorii Concursului Internațional 'George Enescu' au anunțat vineri prelungirea termenului de înscriere până la 15 iulie, ora 23:59, pentru toate cele trei masterclass-uri incluse în ediția aniversară a competiției: dirijat, compoziție și interpretare instrumentală. Desfășurate în cadrul Concursului Intern
Selecție de filme de la TIFF.25, prezentată la București între 9 și 12 iulie
Filme din programul celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania vor putea fi urmărite la București, la Cinema Elvire Popesco, între 9 și 12 iulie, informează organizatorii într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Publicul bucureștean va putea descoperi 'Lionel', regia Carlos Saiz, câș
Călin Pop a lansat single-ul 'Pustiu'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single intitulat 'Pustiu', informează un comunicat transmis vineri AGERPRES. 'O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. &
Peste 70 de personalități naționale în piesa și videoclipul 'Sunt Român (Hora Unirii)' lansat de Richard Stan
Richard Stan, membru fondator al trupei Kartel, a lansat, de Ziua Tricolorului, piesa și videoclipul oficial 'Sunt Român (Hora Unirii)', informează un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Proiectul cinematografic reunește pe ecra
Expoziția de fluturi exotici 'Cocon' - de vineri, în sera din curtea Muzeului 'Grigore Antipa'
O nouă etapă a expoziției de fluturi exotici vii va fi prezentată, începând de vineri, de Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' în cadrul evenimentului 'Cocon'. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES, expoziția este organizată în sera din curtea muzeului, 'într-un s
Filmul 'De capul nostru' de Tudor Jurgiu, premiat la Berlin, intră vineri în cinematografe
Filmul 'De capul nostru', cel mai recent lungmetraj semnat de Tudor Cristian Jurgiu, câștigător al Premiului CICAE în secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, intră vineri în cinematografele din România, informează Transilvania Film. Povestea aduce în prim-plan experiențele unei g
Seara BIFF, la Palatul Elisabeta; Principele Radu: BIFF - un eveniment remarcabil, parte a identității noastre culturale
Alteța Sa Regală Principele Radu a găzduit, joi seară, Seara Palatului Elisabeta dedicată Festivalului Internațional de Film București, prilej cu care a afirmat că acest eveniment este unul remarcabil, care duce mai departe o 'foarte frumoasă parte a identității noastre culturale din secolele XIX, XX și XXI'.
FITS 2026/ Cristian Mungiu avertizează asupra radicalizării societății: Următorul pas este să ne apucăm de gât
Regizorul Cristian Mungiu, dublu laureat al premiului Palme d'Or, a avertizat joi, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), că societatea traversează o perioadă de radicalizare și violență, iar singura soluție este dialogul bazat pe răbdare și înțelepciune. 'Societatea s-a radicalizat și mai mult. (...) Înc