UPDATE/#Ucraina: Putin a acceptat unele propuneri americane, altele sunt inacceptabile, dar discuțiile vor continua (Kremlinul)
Kremlinul a anunțat miercuri că președintele rus Vladimir Putin a acceptat unele propuneri din planul de pace american pentru Ucraina și le-a respins pe altele ca fiind inacceptabile, dar a contrazis ideea că ar fi respins planul în ansamblu și a insistat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu negociatorii americani de câte ori este nevoie pentru a ajunge la un acord, relatează agențiile Reuters și EFE.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis acest mesaj după discuțiile desfășurate marți seară la Moscova între președintele Vladimir Putin și reprezentanții SUA, respectiv emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner.
Întrebat dacă ar fi corect să se spună că Putin a respins propunerile SUA, Peskov a răspuns negativ. 'Un schimb direct de opinii a avut loc ieri pentru prima dată (...) Unele lucruri au fost acceptate, altele au fost marcate ca inacceptabile - acesta este un proces normal de lucru pentru găsirea unui compromis', a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Acesta a adăugat că Rusia îi este recunoscătoare președintelui Trump pentru eforturile sale de soluționare a conflictului din Ucraina, dar a atras atenția că președinția rusă nu va face alte comentarii publice despre discuțiile cu SUA, întrucât acest lucru ar fi contraproductiv pentru evoluția negocierilor. 'Lucrul se desfășoară în prezent la nivel de experți', iar la acest 'nivel ar putea fi obținute unele rezultate care să devină apoi baza contactelor la cel mai înalt nivel', a explicat Dmitri Peskov.
Consilierul de politică externă al președintelui Putin, Iuri Ușakov, a declarat, după discuțiile ruso-americane de marți, că Putin și Witkoff nu au reușit să ajungă la un compromis la aceste negocieri.
'Nu avem în prezent un compromis, dar mai multe propuneri americane sunt mai mult sau mai puțin acceptabile. Se poate discuta asupra lor', a declarat presei ruse Ușakov, care a fost prezent la întâlnire.
El a adăugat că pozițiile părților rusă și americană 'nu sunt mai diferite' față de cum erau înaintea acestei reuniuni. 'Întâlnirea a fost foarte utilă, constructivă și substanțială (...) Dar mai este mult de lucru, atât la Washington, cât și la Moscova', a subliniat el.
Consilierul lui Putin a dezvăluit totuși că acesta a abordat în special chestiunile teritoriale, după ce săptămâna trecută a cerut recunoașterea internațională a suveranității ruse asupra Donbasului și peninsulei Crimeea și a amenințat Ucraina că dacă nu-și retrage trupele din teritoriile revendicate de Rusia le va pierde oricum în urma luptelor. 'Am abordat în mod concret problema teritorială, în lipsa căreia noi nu vedem o soluție pentru această criză', a subliniat Ușakov.
Acesta a mai spus că președintele Putin și interlocutorii săi americani au analizat planul de pace inițial propus de Trump cu obiectivul de se ajunge la 'o soluționare durabilă' a conflictului și alte patru documente pe care Witkoff le-a predat părții ruse în timpul întâlnirii.
Într-o nouă declarație acordată presei, miercuri, consilierul de politică externă al Kremlinului a mai menționat că problema unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, aderare inacceptabilă pentru Rusia, a fost de asemenea una dintre 'chestiunile cheie' abordate cu reprezentanții SUA la întâlnirea desfășurată marți, care a durat aproape cinci ore.
Pe de altă parte, Ușakov a apreciat că recentele progrese realizate de trupele ruse pe frontul ucrainean au avut ceea ce el a descris, din perspectiva Moscovei, un impact pozitiv asupra negocierilor cu SUA. Potrivit oficialului rus, 'desfășurarea și natura negocierilor au fost, desigur, influențate de recentele succese (...) pe câmpul de luptă', unde armata rusă și-a continuat înaintarea și a revendicat săptămâna aceasta în special cucerirea orașului Pokrovsk, un centru logistic cheie pentru armata ucraineană.
Negociatorii americani și ucraineni au revizuit din nou la tratativele desfășurate duminică și luni în Florida planul inițial avansat de Trump, plan deja revizuit într-o primă etapă în urmă cu o săptămână după negocieri americano-ucrainene la Geneva, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați în acest proces, după ce au fost marginalizați de SUA.
În acest timp, Putin a declarat că aliații europeni ai Ucrainei s-au autoexclus din procesul de negociere pe care ei urmăresc să îl blocheze complet formulând cereri absolut inacceptabile pentru Rusia, astfel încât să o poată acuza pe aceasta că respinge procesul de pace. 'Nu avem intenția de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori', a asigurat președintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu 'iluzia' că ar putea aplica Rusiei o 'înfrângere strategică'. 'Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum', a adăugat liderul de la Kremlin.
Versiunea inițială a planului propus de SUA și care cuprinde 28 de puncte prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părții acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, înghețarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană, garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum și folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident la reconstrucția Ucrainei, cu condiția unei contribuții europene echivalente, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție.
Ucraina și susținătorii săi europeni au venit cu o contrapropunere în care au cerut mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului și numai odată cu un armistițiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deși Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO și menționarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianței, precum și solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale înghețate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensații.
Nu este clar cum arată planul revizuit, prezentat marți președintelui Putin, dar Zelenski a anunțat luni că problema împărțirii teritoriilor disputate între Ucraina și Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimișii Kievului le-au desfășurat cu reprezentanții SUA pentru a schița un plan de pace care să fie negociat ulterior cu Rusia, alte subiecte divergente fiind garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice, chestiuni pe care dorește să le discute personal cu Trump.
Volodimir Zelenski a insistat că un acord european este esențial în problema reconstrucției, după ce planul de pace inițial al președintelui Trump propunea investirea parțială în acest scop a activelor rusești înghețate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind 'corectă' față de europeni și a cerut să fie găsită o soluție care să îi mulțumească și pe aceștia. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA250/ George Washington, Părinte Fondator și primul președinte al SUA
Ofițer, om de stat și Părinte Fondator, George Washington a fost ales primul președinte al Statelor Unite, funcție pe care a deținut-o între 1789 și 1797. Cunoscut universal drept 'Părintele Țării Sale', Washington a fost comandantul Armatei Continentale în timpul Războiului de Independență American, conducând forțele patriotice către victoria asupr
Bolivia: Guvernul împinge țara spre 'un război civil', afirmă fostul președinte Evo Morales
Fostul președinte bolivian Evo Morales a declarat marți pentru AFP că guvernul împinge țara spre 'un război civil' prin 'politica sa neoliberală', în cadrul unui interviu acordat din refugiul său din regiunea Chapare, unde este vizat de un mandat de arestare. În ultimele șapte săptămâni, Bolivia a suferit de penurii de a
VIDEO Taxe vamale: Flavio Bolsonaro vrea să apere Brazilia în Statele Unite
Flavio Bolsonaro, candidat conservator la președinția Braziliei, a anunțat marți că dorește să participe la o audiere în Statele Unite privind amenințarea cu o suprataxă vamală lansată de Washington, declarând că vrea să își apere țara în locul președintelui în exercițiu, Luiz Inacio Lula da Silva, notează AFP. Fi
Coreea de Nord: Kim Jong Un anunță că navele militare sunt în curs de a fi echipate cu arme nucleare
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a afirmat că armata este în curs de 'a echipa Marina cu arme nucleare', a raportat miercuri agenția oficială de presă KCNA, adăugând că dorește să construiască nave militare de 10.000 de tone, transmite AFP. Kim a făcut aceste declarații marți la Nampo, în cursul ceremoniei de intrare
VIDEO Cuba: Raul Castro aduce un omagiu camaradului său de arme Ramiro Valdes
Fostul președinte cubonez Raul Castro i-a adus un omagiu marți, la Havana, lui Ramiro Valdes, una dintre figurile istorice ale revoluției castriste din 1959, decedat duminică la vârsta de 94 de ani, scrie AFP. La fel ca Raul Castro, Ramiro Valdes a fost unul dintre ultimii supraviețuitori ai expediției iahtului Granma din 2 decembrie 195
SUA: Congresul adoptă o rezoluție simbolică pentru a cere retragerea forțelor americane împotriva Iranului
Senatul SUA a adoptat marți o rezoluție pentru a ordona retragerea forțelor americane din conflictul cu Iranul, o înfrângere înainte de toate simbolică pentru președintele Donald Trump, deoarece textul nu va avea putere de lege, notează AFP. Rezoluția, deja adoptată de Camera Reprezentanților, a fost aprobată cu 50 de voturi
Grupul de la Visegrad, reunit în Ungaria, vrea să conteze din nou
Premierul ungar Peter Magyar și-a afișat încă o dată ambiția de a reda 'o voce puternică' țărilor din Europa Centrală reunite în cadrul Grupului de la Visegrad, o alianță informală care reunește țara sa, Polonia, Republica Cehă și Slovacia, notează AFP. 'Vom reprezenta împreună Europa Centrală' la Bruxelles și
Justiția irakiană confiscă într-un caz de corupție 85 de milioane de dolari, o parte îngropați în pământ
Justiția irakiană a anunțat marți confiscarea a peste 85 de milioane de dolari bani cash, într-un caz de corupție în care este implicat viceministrul petrolului, relatează AFP. Acest oficial, Adnan al-Joumaili, responsabil cu gestionarea sectorului rafinării petrolului, a fost arestat luna trecută în provincia Salaheddine, &i
Estonia: Președintele Alar Karis nu va candida pentru un nou mandat
Președintele Estoniei, Alar Karis, a anunțat că nu va candida pentru un al doilea mandat de șef al statului, decizie pe care a luat-o cu mult timp în urmă, din motive personale, transmite marți dpa. Karis (68 de ani) a făcut anunțul într-un discurs cu ocazia unui eveniment organizat marți în orașul Rapla, ulterior confirm&aci
Rusia intensifică ofensiva în estul Ucrainei și a infiltrat trupe în orașele Lîman și Kostiantinivka
Rusia și-a intensificat ofensiva pe mai multe axe ale frontului din estul Ucrainei și a reușit să infiltreze grupuri de soldați în reduta ucraineană din orașul Lîman, în partea de nord a regiunii Donețk, potrivit unui purtător de cuvânt militar ucrainean și platformei militare ucrainene DeepState, relatează marți agenția EFE.
Iordania a reluat execuțiile după aproape un deceniu
Iordania a executat șase condamnați, pentru prima dată în ultimii aproape zece ani, a anunțat marți organizația Human Rights Watch, transmite Reuters. ''Efectuarea a șase execuții într-o singură dimineață marchează o revenire abruptă la o practică pe care Iordania o folosise doar sporadic de la reinstaurarea pedepsei capita
Iran: Trei zile libere la Teheran pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei
Autoritățile iraniene au declarat marți trei zile nelucrătoare la Teheran pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care a condus Iranul timp de aproape 37 de ani înainte de a fi ucis pe 28 februarie în prima zi a campaniei de bombardamente americano-israeliene, relatează AFP. Un omagiu național este planificat la Teheran &ici
Organizația Maritimă Internațională începe evacuarea a 11.000 de marinari blocați în Golf
Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție a ONU pentru securitatea pe mare, a anunțat marți începerea implementării unui plan de evacuare pentru peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz de la începutul războiului dintre SUA și Iran, informează AFP. Secretarul gener
Comisia Europeană confirmă că a primit pentru prima oară oficiali talibani după revenirea acestora la putere
Comisia Europeană a confirmat marți că a primit oficiali talibani pentru prima oară după ce regimul islamist al acestora a revenit la putere în Afganistan, informează dpa. Executivul european a invitat din mai la Bruxelles reprezentanți ai guvernului de la Kabul, pentru a discuta deportările din UE în Afganistan. Dialogul a fost so
Vladimir Putin: NATO se pregătește activ pentru un război contra Rusiei
NATO se pregătește activ pentru un război împotriva Rusiei, a susținut marți președintele rus Vladimir Putin, în fața a sute de noi absolvenți ai academiilor militare ruse reuniți la Kremlin, transmit dpa și Reuters. Potrivit lui Putin, până acum membrii Alianței Nord-Atlantice se limitaseră la a sprijini Ucraina, însă














