Japonia ar putea rămâne fără urși panda pentru prima dată în ultimele decenii, după iminenta revenire în China a ultimilor săi doi panda, Xiao Xiao și Lei Lei, pe fondul tensiunilor bilaterale care pun la îndoială continuarea așa-numitei 'diplomații a urșilor panda' a Beijingului cu vecinul său, care menține o afacere profitabilă în jurul acestor animale populare, informează vineri EFE.

'Am venit din regiunea Kansai (în vestul Japoniei) pentru ca fiica noastră să poată vedea în sfârșit panda adevărați', a explicat Aki Nakayama pentru EFE vineri, de la Grădina Zoologică Ueno din Tokyo, unde a călătorit cu fiica ei de un an și jumătate și cu soțul, care speră că 'se vor lua măsuri în curând' pentru a împiedica pierderea lor de către Japonia.

Împrumutul celor doi urși panda la Ueno expiră în februarie anul viitor, moment în care cele două animale vor fi repatriate în China după ce vor împlini al patrulea an de viață, conform protocolului. Astfel că Japonia va rămâne fără urși panda pentru prima dată din 1972, cu excepția cazului în care se vor aranja transferuri suplimentare.

Un rămas bun care vine după returnarea, în iunie, a altor patru panda care trăiau în complexul Adventure World din Shirahama, prefectura Wakayama (centrul Japoniei) și care au fost trimiși înapoi în China după ce Beijingul a refuzat să prelungească acordul de împrumut cu respectivul complex.

Pregătirile pentru operațiunea care îi implică pe Xiao Xiao și Lei Lei au loc în contextul actualei răciri a relațiilor bilaterale dintre Japonia și China - în urma unor declarații făcute de șefa guvernului nipon despre Taiwan -, fapt ce pune sub semnul întrebării sosirea de noi urși panda în arhipelagul japonez.

Un simbol al armoniei

Utilizarea trimiterii de urși panda ca instrument diplomatic al Chinei în relație cu puterile străine datează de zeci de ani și a fost consolidată în Japonia odată cu sosirea primelor exemplare la Grădina Zoologică Ueno, cea mai veche din țară, în 1972, după normalizarea relațiilor dintre cele două națiuni.

Începutul programului de reproducere pe termen lung la Adventure World în 1994 a fost, de altfel, și primul de acest fel în afara Chinei.

De atunci, aceste animale carismatice au servit drept simbol al prieteniei dintre cele două țări, iar populația japoneză a dezvoltat o afecțiune specială pentru ele.

De-a lungul anilor, Japonia a primit și crescut peste 20 de exemplare de urs panda în programe comune spre încântarea cetățenilor japonezi, care au participat în masă la campanii de numire a puilor nou-născuți sau au vizitat în număr mare diferitele grădini zoologice pentru a-i saluta la prezentările lor.

'Vrem să ne întoarcem înainte ca ei să plece. Ne-au plăcut atât de mult și sunt atât de adorabili', au declarat pentru EFE Hatsuko Oi și Michiko Higuchi, ambele în vârstă de 66 de ani, în timpul vizitei lor la urșii panda de la Grădina Zoologică Ueno, care era plină de vizitatori care doreau și ei să-și ia rămas bun.

Motor economic pentru Japonia

Tricouri, genți, jucării de pluș, haine și încălțăminte acoperite cu modele de panda sunt doar câteva dintre opțiunile de mărfuri pe care vizitatorii le pot cumpăra în magazinele din întreaga țară asiatică. Dincolo de a fi un simbol diplomatic, urșii panda oferă și o sursă semnificativă de venit pentru economia japoneză.

Numai la Grădina Zoologică Ueno, Xiao Xiao și Lei Lei au avut un impact economic de peste 30 de miliarde de yeni (aproximativ 166 de milioane de euro) în primul an de la debutul lor public din 2021, conform estimărilor publicate de Katsuhiro Miyamoto, profesor emerit de economie la Universitatea din Kansai.

În Shirahama, cunoscut sub numele de 'Orașul Panda', prezența urșilor a generat venituri estimate la 125,6 miliarde de yeni (aproximativ 690 de milioane de euro) în ultimele trei decenii, potrivit academicianului, care apreciază că plecarea lor ar putea cauza orașului pierderi echivalente cu 40% din bugetul său anual.

Plecarea planificată a lui Xiao Xiao și Lei Lei nu numai că va lăsa țarcurile goale, dar ar putea marca și un regres simbolic în schimburile și cooperarea din ultima jumătate de secol, care au făcut din urșii panda o punte culturală și economică între China și Japonia.

'Sper că acesta nu este un adio, ce trist', au spus Oi și Higuchi, care văd aceste animale ca pe simboluri ale drăgălășeniei. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)