REPORTAJ/Mureș: Grupul RIFF, trecere de la rockul plin de adrenalină, la magia și inocența copilăriei, la ProEtnica
Imaginați-vă membrii unei trupe de hard-rock, cu plete, tobe și chitare electrice, care de 55 de ani zguduie scenele naționale și internaționale cu acorduri puternice și melodii pline de pasiune și adrenalină, transfigurați a doua zi, după concert, într-un univers cu totul diferit, ca povestitori muzicali pentru cei mici, la teatrul de păpuși.
Dacă pentru mulți ar fi imposibil de imaginat că se poate trece simplu de la sunetele electrizante care inspiră energie și rebeliune, către o lume plină de povești colorate și personaje jucăușe, unde imaginile de vis și creativitatea se împletesc, grupul RIFF din Sibiu a făcut ca toate acestea să fie realitate, la ediția XXI-a a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighișoara.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Despre această călătorie surprinzătoare de la rockul energic, care provoacă fiori, la magia și inocența copilăriei, ne-a vorbit chiar fondatorul acestei formații hard-rock, înființată la Sibiu, în urmă cu 55 de ani, mai întâi sub denumirea de 'Sonic', iar după zece ani ca 'RIFF', Florin Grigoraș.
'Organizatorii ne-au făcut plăcerea să ne invite, suntem pentru a nu știu câta oară la ProEtnica. Noi am fost și cu partea de sunet și lumini vreo șapte-opt ani, la începutul festivalului, apoi am cântat în 2022 și 2023. ProEtnica este un festival interesant. În primul rând e interesantă Cetatea Medievală, îmi place foarte mult locul, amplasamentul, cu piața asta plină de farmec și îmi place că orașul s-a schimbat între timp, au fost restaurate multe case și arată foarte bine. Pentru noi e o plăcere să cântăm oriunde ne întâlnim cu publicul nostru vechi și cu oamenii tineri care ne ascultă. Știu că pentru concertele în aer liber trebuie să selectezi piese mai antrenante. Noi am cântat seara, la ora 22.00, lumea era încălzită, nu poți să alegi multe piese sentimentale, dar am făcut un repertoriu echilibrat. Noi cântăm la concertele în aer liber piese din toate etapele noastre de activitate. Cântăm din anii 70, la început când ne-am numit 'Sonic' vreo 10 ani, până în 80 de când ne numim RIFF. Pentru ProEtnica am ales un repertoriu mai aparte, o piesă compusă undeva prin 1978, cu Sonic, apoi am trecut și prin câteva piese pe care o parte din public le mai știe , 'Regele șoselei', 'În loc de bun rămas', dar și câteva piese noi. Am avut un moment de 10 minute de blues, să ne amintim că suntem generația Woodstock, așa că am cântat o piesă pe care am scris-o în amintirea festivalului și care prinde foarte bine și la cei tineri, și la cei mai în vârstă, la seniori, adică 'Plouă la Woodstock'. Deci trecem prin toate etapele. Am ales 14 piese, pentru o oră de recital', a declarat, pentru AGERPRES, Florin Grigoraș.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Deși este absolvent de drept, Florin Grigoraș spune că nu a profesat niciodată și că a preferat ca toată viața să o petreacă pe scenă și nu doar cântând și compunând muzică hard-rock, ci și muzică de teatru.
'O pasiune de-a mea este să scriu și muzică de teatru. Cred că la începutul anilor 80, cred că 1983, a fost un regizor, care, din păcate, a decedat, Dorel Vișa, care a fost la un concert de-al nostru, a văzut concertul, atunci am cântat la Teatrul de Stat Sibiu, și i-a plăcut ce facem noi. Așa că m-a rugat să scriu muzica pentru o piesă, 'Violetele'. Am scris-o atunci la Teatrul de Stat din Sibiu, care acum se numește 'Radu Stanca', și de acolo am început colaborarea cu teatrele. M-au chemat după asta la Teatrul Gong din Sibiu, teatru de copii, și de atunci am scris jur de 38 de piese. Am scris și câteva scenarii. Pentru ProEtnica am pregătit un scenariu după 'Sarea în bucate' pe care am scris-o muzical, spectacol pe care îl avem în cinci limbi: franceză, engleză, germană, italiană și română. Cu acesta am fost pe patru continente la festivaluri de la Washington până la New Delhi, în Europa, Baku, Algeria și în multe alte părți. Da, și îmi place. Am intrat în mediul acesta și mi-a plăcut să lucrez. Am muzica pentru două piese, la Teatrul Merlin din Timișoara, 'Motanul încălțat' și 'Ursul păcălit de vulpe'', a explicat Florin Grigoraș.
După hard-rock, adaugă artistul, teatrul de păpuși este a doua sa dragoste: 'Îmi place să stau în sală la premieră, să văd reacțiile și a copiilor și mai ales a părinților, care sunt captivați de păpuși, câteodată mai mult decât copiii'.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
L-am întrebat care este secretul din spatele menținerii, timp de 55 de ani, a unei trupe, în condițiile în care numeroase trupe înființate după 1990 au avut câțiva ani de glorie, apoi brusc au dispărut, după ce membrii formațiilor s-au despărțit.
'E foarte greu să menții o trupă. Sigur că și pe la noi au trecut foarte mulți oameni, dar în general, în marea lor majoritate, au fost oameni foarte buni. Deci întotdeauna mi-am căutat colaboratori, am căutat în țară și am reușit să-i aduc lângă mine, să creăm niște spectacole de calitate. Și acum Mircea Bunea este din Timișoara, el din 1988 colaborează cu mine, Laur Făgădar este din Alba Iulia, chitaristul Milu Oltean este din Mediaș. Tot timpul caut să am aproape oameni de calitate. Eu țin firul roșu, să spun, al repertoriului, adică noi ne-am creat un sunet și la acesta țin, deși vin colaboratori care încearcă să ne ducă într-o altă direcție (...). Sigur, de-a lungul timpului am făcut multe sacrificii financiare, în primul rând pentru că orice s-ar spune, noi am fost profesioniști, întotdeauna am trăit din asta. Eu n-am lucrat nicăieri altundeva niciun minut, am trăit din ce am câștigat cu muzica și pentru mulți dintre colegii mei au fost așa. Și atunci trebuie să asiguri un trai decent pentru cei pe care îi chemi aproape, să asiguri un număr de spectacole anual, să simtă pentru ce sunt în formația asta și să simtă publicul aproape. Sunt evenimente cum e și cel de la Sighișoara, care-ți dau energie pentru următorul pas', a afirmat Florin Grigoraș.
Marea încercare pentru artiști, ne spune Florin Grigoraș, a fost pandemia, în care a simțit că 'am fost anihilați pur și simplu'.
'S-a oprit orice fel de activitate. Noi am reușit, totuși, la Sibiu să facem câteva spectacole, cu doi metri distanță între spectatori. Chiar atunci am sărbătorit 50 de ani Piața Huet, am filmat totul: e destul de trist, cu oamenii liniștiți, departe unul de altul, dar asta a fost. Am simțit și în anul următor, până s-au reluat lucrurile, relațiile, dar unele dintre ele nu s-au mai reluat. Multe s-au pierdut. Trupa RIFF, începând cu octombrie și până în martie-aprilie, organizează concerte în săli - cel mai mult îmi plac concerte de sală - am reînceput cu vânzarea de bilete și am constatat că omul nu prea mai iese din casă, s-au învățat să stea mai mult în casă, s-au lipit și mai mult de televizor, de calculator', a mai povestit artistul.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Florin Grigoraș a precizat că este decis să meargă mai departe, la fel cum fac majoritatea artiștilor din generația sa, întrucât consideră că așa rămâne fidel curentului cultural în care a crescut, Woodstock, care a influențat absolut toate artele muzicale.
'Noi le-am prins atunci pe viu și am rămas fideli. Am fost într-o excursie și un regizor român spunea despre mine și despre soția mea că suntem niște hippy bătrâni. Noi l-am luat ca pe un compliment. Am rămas deschiși spre societatea la care visăm încă toți: să fie bine, să fie pace în lume, să fie o echitate socială (...). De pe la 16 ani am început serios să mă ocup de muzică și de formație și probabil și asta m-a ajutat să mergem înainte. Suntem încă sănătoși și mergem înainte', a conchis Florin Grigoraș.

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
RIFF îi are în componență pe Florin Grigoraș (chitară bas, voce), Mihaela Grigoraș (keyboards, voce), Mircea Bunea (chitară solo, voce), Laur Făgădar (tobe), Milu Oltean (chitară).
Potrivit site-ului formației, din anul 1980, după ce membrii grupului decid schimbarea numelui în 'RIFF', a început o perioadă de lungi turnee în țară, ajungându-se la peste 3 000 de concerte.
În anii '80, trupa a efectuat numeroase înregistrări audio în Studiourile Centrale de Radio București, piese apreciate de public, precum 'Ochii tăi', 'Când sunt cu tine', 'Ploaia', 'Aurora', 'Cercul vieții', 'Generația nouă', 'Povestea lor', 'În loc de bun rămas' și altele, iar în anul 1989 a apărut discul vinil Electrecord 'RIFF - Primii pași'. Au urmat apoi casetele audio RIFF (1990), 'Joc perfid' (1992), 'Doi străini' (1994), 'Acum de siguranță' (1997), '1998 RIFF' (1998), apoi a CD-urilor 'RIFF 200'1, 'Să nu-mi furi visul' (2003), 'Pantofii lustruiți' (Best off, 2007), 'Ambuscada' (2008), 'Pe drum' (2016), 'Rătăcit în paradis' (2020).

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES
'Grupul RIFF rămâne consecvent stilului hard-rock, cu nuanțe de blues și de asemenea rămâne un 'grup de concert'. Plăcerea de a cânta pe scenă este aceiași, formația participă anual la numeroase festivaluri și concerte organizate în țară. Melodiile și textele scrise de Florin Grigoraș reflectă maturitatea artistică și profesionalismul unui grup ce a depășit curentele modelor trecătoare și se bucură de succes la publicul din mai multe categorii de vârstă', potrivit unei recenzii publicate pe site-ul oficial. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălina Matei, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Noaptea Muzeelor/ Sediile municipalității, Muzeului Literaturii Române și Arcul de Triumf se deschid publicului
Sediile municipalității, ARCUB, Muzeului Național al Literaturii Române, Arcul de Triumf, Palatul Mogoșoaia, muzeele 'Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck' și 'George Severeanu', dar și Casa Filipescu-Cesianu și Palatul Suțu se deschid publicului, sâmbătă, de Noaptea Muzeelor, în program regăsindu-se tururi ghidate, expoziții și concert
Ministrul Culturii, la Romanian Creative Week: Tot ceea ce am văzut aici este, într-un fel, copleșitor
Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a vizitat, luni, o parte dintre principalele expoziții și proiecte ale Romanian Creative Week, cel mai amplu eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană, desfășurat în premieră sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Vizita oficială a început la Palatul Culturii, unde
S-au lansat înscrierile pentru o nouă ediție a concursului Cotroceni Creativ; data-limită - 28 iunie
Muzeul Național Cotroceni anunță lansarea celei de-a treia ediții a concursului de design de obiect Cotroceni Creativ, data limită a înscrierilor fiind 28 iunie. Potrivit unui comunicat al Muzeului Cotroceni, transmis luni AGERPRES, inspirația acestui an o constituie simbolurile și elementele decorative care se găsesc în Palatul Cotroceni.
Prahova: Vizite gratuite la Castelul Peleș, Muzeul 'B.P. Hașdeu' și alte circa 20 de muzee în Noaptea Muzeelor
Castelul Peleș aflat pe Domeniul Regal din stațiunea Sinaia va putea fi vizitat gratuit, în data de 23 mai, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor. Conform unui anunț postat pe pagina de Facebook a Muzeului Național Peleș, va fi deschis pentru vizitare gratuită parterul Castelului Peleș, în intervalul orar 17:00 - 21:15 (ultima intrare).
Ministerul Culturii: De Ziua Internațională a Muzeelor celebrăm oamenii; păstrează această memorie deschisă pentru toți
Ministerul Culturii transmite recunoștință tuturor profesioniștilor din muzee, subliniind că de Ziua Internațională a Muzeelor sunt celebrați oamenii care păstrează memoria deschisă pentru toți. 'Există locuri în care timpul nu di
AnulBrâncuși/Iași: Lucrarea 'Cap de copil' semnată de Brâncuși, vernisată în prezența ministrului Culturii
Lucrarea 'Cap de copil', aparținând marelui artist Constantin Brâncuși, a fost vernisată, luni, la Palatul Culturii, în prezența ministrului Culturii, Andras Demeter, și a autorităților locale. În discursul susținut la vernisaj, ministrul Culturii a apreciat colaborarea dintre Complexul Muzeal Național 'Moldova', care va
Nunțiul Apostolic în România: Secretul vieții lui Karol Wojtyla constă în dimensiunea spirituală a existenței sale
Secretul vieții lui Carol Wojtyla constă în dimensiunea spirituală a existenței sale, născută din rugăciunea sa, din unirea sa intimă cu Dumnezeu, a afirmat, luni, Monseniorul Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, la o sesiune omagială dedicată Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, organizată de Academia Română.
Bihor: Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, exponatul lunii mai în Cetatea orădeană
Un ou de struț vechi de 165 de ani, adus din Sahara, este expus în luna mai la Muzeul Orașului Oradea, în cetate, în proiectul 'Exponatul lunii'. Piesa este considerată una dintre cele mai valoroase și neobișnuite din impresionanta colecție oologică a muzeului, care numără aproximativ 14.000 de exemplare și 3.600 de p
Galați: Treizeci de nevăzători au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos Noul Testament în format Braille
Aproximativ 30 de persoane nevăzătoare prezente duminică la Catedrala arhiepiscopală din Galați au primit din partea arhiepiscopului Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Noul Testament în format Braille, în cadrul unei acțiuni social-filantropice organizate cu prilejul Duminicii vindecării orbului din naștere.
Buzău: Situl Năeni, zonă în care aveau loc ritualuri magico-religioase, redeschis după două decenii
Muzeul Județean Buzău a reluat, după mai bine de două decenii, cercetările arheologice în situl de la Năeni, unde a fost documentată cea mai veche locuire a Epocii Bronzului din zona Subcarpaților de curbură, un areal despre care specialiștii spun că ar fi fost destinat ritualurilor magico-religioase în urmă cu aproximativ 4.000 de ani.
Bihor: Noaptea Muzeelor la Oradea - eveniment dedicat artei, istoriei și experiențelor culturale
Oradea se alătură din nou evenimentului european 'Noaptea Muzeelor', prin programul 'Muzeele orădene împreună!', ce va avea loc pe 23 mai, între orele 19:00 și 24:00, oferind publicului acces gratuit la muzee, expoziții, concerte, tururi ghidate și momente artistice organizate în mai multe puncte culturale ale orașului, în orga
Program special în Noaptea Muzeelor la MNAR: Accesul pentru fiecare muzeu - pe bază de bilet
Muzeul Național de Artă al României anunță un program extins pentru Noaptea Muzeelor 2026 (23 mai), desfășurat între orele 14:00 și 22:00 (ultima intrare la 21:30), accesul fiind permis pentru fiecare muzeu pe bază de bilet. 'De Noaptea Muzeelor 2026, aveți ocazia să descoperiți unele dintre cele mai valoroase colecții de artă
Nițulescu (ICOM România): Protejarea patrimoniului cultural și susținerea muzeografilor - obiective ale tuturor forțelor politice
Protejarea patrimoniului cultural și sprijinirea specialiștilor din muzee ar trebui să fie obiective asumate de toate forțele politice din societate, afirmă președintele ICOM România, dr. Virgil Ștefan Nițulescu, cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, celebrată anual pe 18 mai. 'Ca în fiecare an, comunitatea mondială a muze
Theodor Paleologu la RCW - dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei
Theodor Paleologu a susținut duminică, în cadrul Romanian Creative Week 2026, una dintre cele mai așteptate conferințe ale ediției - 'Ce ne facem cu atâția proști?', un dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei, care a ținut Sala Victoria plină timp de
Alexandra Căpitănescu: România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele
Alexandra Căpitănescu, care s-a clasat pe locul al treilea la Eurovision 2026, cu piesa 'Choke Me', a declarat că performanța obținută se datorează tuturor celor au sprijinit-o, iar România a demonstrat că poate fi un popor unit care își sprijină talentele. 'Știu mai bine să cânt la microfon decât să vorbesc





