Theodor Paleologu a susținut duminică, în cadrul Romanian Creative Week 2026, una dintre cele mai așteptate conferințe ale ediției - 'Ce ne facem cu atâția proști?', un dialog maraton despre educație, politică și mecanismele prostiei, care a ținut Sala Victoria plină timp de peste patru ore.

Evenimentul, care s-a desfășurat cu casa închisă, a fost o radiografie intelectuală și morală a societății contemporane, construită cu ironie fină, cultură clasică și luciditate.

Pornind de la o observație aparent banală, prezența omniprezentă a prostiei în viața publică și privată, Theodor Paleologu a propus o reflecție serioasă asupra mecanismelor care produc și întrețin degradarea gândirii.

Invocând autori de la Aristotel la Caragiale și Flaubert, conferința a urmărit, pe parcursul a mai bine de patru ore, felurile în care prostia se manifestă în viața personală, în politică, educație și comportamentul cotidian. Tema nu a fost tratată moralizator, ci cu umorul specific lui Theodor Paleologu, pentru care prostia nu e o lipsă de inteligență, ci o formă de orbire intelectuală și morală.

'Prostia e întotdeauna toxică, numai că gradul de toxicitate e mai mic sau mai mare. E foarte păgubos și atunci când faci greșeli de gândire. Dar nu e un capăt de țară', a afirmat Paleologu în timpul conferinței.

El consideră că școala românească se limitează la transmiterea de informații.

'Cred că, în România, nimeni nu pune prea mult întrebarea legată de scopurile educației, ce urmărim atunci când vrem să ne educăm copiii sau când căutăm să progresăm noi înșine. Cred că scopul educației este să ne facă autonomi pe mai multe planuri. Pe plan intelectual să învățăm să gândim, pentru că nu e ușor să gândești cu mintea ta. Trebuie să știi cum să faci, să deprinzi chestiuni care țin de logic, de spirit critic, de discernământ. Învățământul trebuie să îi învețe pe oameni să gândească, ceea ce nu prea se întâmplă în școlile din România. Doi, foarte importantă este dimensiunea etică în educație. Ori asta este complet uitată. Dar nu se mai vorbește deloc despre formarea caracterului. Ori această uitare nu e specifică României. Se întâmplă cam peste tot în lume. E o tendință a lumii contemporane de a reduce educația la informație. Educația nu se reduce la informație, și este esențială formarea caracterelor, ca și deprinderea unor virtuți. Lucrul acesta e uitat cu desăvârșire. Și e o enormă problemă. Și, nu în ultimul rând, evident, să fim autonomi profesional. Adică să fim membri utili ai societății, să putem să ne câștigăm existența prin munca noastră. Acestea sunt cele trei tipuri de autonomie pe care trebuie să le aibă în vedere educația', a detaliat Paleologu.

El a vorbit auditoriului și despre democrația disfuncțională, dar 'preferabilă decât unei dictaturi funcționale'.

'Pentru ca o democrație să dureze în timp e nevoie de o educație democratică. Ori în România democrația este extraordinar de fragilă, extrem de vulnerabilă, pentru că foarte puțini oameni cred cu adevărat în democrație. Eu cred că demult am fi avut o dictatură dacă nu ar fi fost un context internațional favorabil instituțiilor democratice în România. Democrația este foarte disfuncțională. De ce este disfuncțională democrația în România? Pentru că a fost construită de oameni care, de fapt, nu cred în democrație, de oameni care s-au gândit la interesele lor, foști comuniști, feseniști, samd. E o democrație foarte disfuncțională, dar e preferabilă decât unei dictaturi funcționale. Prefer oricând o democrație disfuncțională unei tiranii funcționale', a afirmat Paleologu.

Conferința a avut și accente politice directe. Paleologu a catalogat perioada 2024-2025 ca fiind 'un festival de prostie politică'.

'Mulți dintre deștepții României de azi de fapt sunt proști. E o mare confuzie pe tema asta. Profitorii, hoțomanii, șmecherii, sunt foarte proști. Și felul în care își sapă singuri groapa este comic. Anul 2024, până în primăvara lui 2025, a fost un festival de prostie politică. S-au ținut lanț. Gândiți-vă la toate șmecheriile partidelor de guvernământ: comasarea alegerilor, plasarea alegerilor parlamentare între cele două tururi ale prezidențialelor (...)', a afirmat Theodor Paleologu.

În timpul conferinței, acesta și-a asumat propriile erori, vorbind autoironic despre intrarea sa în politică.

'Poate că implicarea mea în politică e rezultatul unei crize de prostie. La origine. Poate inițial, în 2008, când m-am implicat în politică e o greșeală care ține de psihologie. Un supraeu foarte exigent. E vorba și de această presiune a unei tradiții familiale care m-a împins în această direcție și s-ar putea să fie o prostie. Dacă cineva îmi spune că am făcut o tâmpenie pentru că am intrat în politică, accept critica', a spus Theodor Paleologu. AGERPRES/(A - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru ,editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO