Jocul de șah este celebrat, în fiecare an, la data de 20 iulie, ca urmare a rezoluției adoptate de Adunarea Generală a ONU la 13 decembrie 2019. Rezoluția a fost propusă de mai multe țări, între care Armenia, Bangladesh, Camerun, China, Cuba, India, Liban și Rusia.

Conform Rezoluției 74/22, șahul permite 'consolidarea educației, a egalității de gen și promovarea femeilor și fetelor, precum și cea a incluziunii, a toleranței, înțelegerii și respectului reciproc', conform portalului www.un.org. ONU 'invită toate statele membre, organisme ale Națiunilor Unite și alte organizații internaționale și regionale, sectorul privat și societatea civilă, inclusiv ONG-uri, persoane fizice... să sărbătorească Ziua Mondială a Șahului', se arată în textul rezoluției.

Ziua Mondială a Șahului a fost marcată la 20 iulie încă din 1966, fiind instituită de Federația Internațională a Jocului de Șah (FIDE), la propunerea UNESCO, potrivit https://www.fide.com. Data de 20 iulie reprezintă ziua în care FIDE a luat ființă, în anul 1924. România este printre țările fondatoare ale FIDE, fiind reprezentată în 1924, la Paris, de Ion Gudju. În 1982, cu ocazia celei de a 25-a Olimpiade de Șah de la Lucerna, Elveția, Ion Gudju a fost ales vicepreședinte de onoare al FIDE. În 1971, fusese ales președinte de onoare al Federației Române de Șah, tot atunci primind și titlul de Maestru emerit al sportului.

Cu prilejul zilei mondiale a șahului, jucători de șah, oficiali ONU și guvernamentali, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile își dau întâlnire pentru a juca șah, dar și pentru a discuta despre viitorul acestui joc și despre cum îi poate ajuta pe oameni să-și dezvolte gândirea analitică, atenția și creativitatea.

'Națiunile Unite recunosc puterea sportului de a schimba percepțiile, prejudecățile și comportamentele, precum și de a inspira oamenii, de a elimina barierele rasiale și politice, de a combate discriminarea și de a dezamorsa conflictele. Prin urmare, sportul contribuie la promovarea educației, dezvoltării durabile, păcii, cooperării, solidarității, incluziunii sociale și sănătății la nivel local, regional și internațional.

Șahul este unul dintre cele mai vechi jocuri intelectuale și culturale, reprezentând o combinație de sport, gândire științifică și elemente de artă. Fiind o activitate accesibilă și incluzivă, poate fi practicat oriunde și jucat de oricine, dincolo de barierele de limbă, vârstă, gen, abilitate fizică sau statut social.

Șahul este un joc global, care promovează corectitudinea, incluziunea și respectul reciproc, contribuind, astfel, la atingerea unui climat de toleranță și înțelegere între popoare și națiuni', arată www.un.org.

În intervalul 7-16 mai 2025, a avut loc la Grand Hotel din Capitală, etapa de la București a circuitului Grand Chess Tour 2025, cu premii în valoare de 350.000 de dolari. Indianul Praggnanandha Rameshbabu a câștigat turneul, după ce a remizat în ultima rundă, a noua, cu americanul Levon Aronian. Marele Maestru român Bogdan Deac a ocupat locul șase și a fost răsplătit cu 17.000 de dolari.

Federația Română de Șah a luat ființă, oficial, în 1925, primul președinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu.

În România, Campionatul Național de Șah a debutat în anul 1926, la Sibiu. Primele trei ediții au fost dominate de Alexandru Tyroler (1891-1973), pentru ca în 1930 titlul de campion național să îi revină lui Janos Balogh. Competiția s-a ținut cu regularitate, anual, începând cu 1946. Campionatul Național de Șah destinat femeilor a debutat în 1936, la București, cu victoria Rodicăi Manolescu.

În ziua de 9 decembrie 2024, Principele Radu a participat la Gala Șahului Românesc, organizată de Federația Română de Șah, aflată sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, notează romaniaregala.ro. Gala a celebrat și a premiat instituții și personalități ale șahului românesc pentru activitatea desfășurată de-a lungul anului. Premiul special Hall of Fame i-a fost oferit lui Sergiu-Henric Grunberg, Maestru Internațional și campion al României la șah în 1985, pentru întreaga activitate și contribuția adusă la dezvoltarea comunității șahiste din România.

La 4 ianuarie 2025, Federația Română de Șah a celebrat centenarul de la înființare. De-a lungul anilor, țara noastră a avut 27 de mari maeștri și 18 mari maestre, urcând de 7 ori pe podiumul olimpic.

În luna martie 2025, România a găzduit, în premieră, Campionatul European Individual de Șah, la Eforie Nord. La competiția organizată de Federația Română de Șah, sub egida European Chess Union, au participat aproape 400 de jucători din 40 de țări, notează frsah.ro. Pentru prima oară în cele 25 de ediții ale Campionatului European Individual de Șah, un jucător a reușit să câștige pentru a doua oară titlul. Este vorba de Marele Maestru Internațional german Matthias Bluebaum. A fost urmat pe podium de conaționalul său, GM Frederik Svane, respectiv de israelianul Maxim Rodshtein.

Șahul, considerat și 'sportul minții', poate fi definit ca fiind o competiție între alb și negru, care se bat utilizând strategii și făcând apel la inițiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre și 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului. Este unul dintre cele mai vechi jocuri inventate. Descoperirile arheologice, printre care se numără piese de șah din piatră sau fildeș, precum și diverse picturi murale, atestă prezența jocului de șah încă din antichitate, potrivit sahclubmihailmarin.ro.

Potrivit ONU, aproximativ 70% din populația adultă din țări precum Germania, India, Marea Britanie, Rusia, SUA a jucat șah cel puțin o dată în viață. Un număr de 605 milioane de adulți practică șahul în mod constant, arată www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)