Mocănița care aducea calcar de la Costești până pe platforma chimică din Râmnicu Vâlcea ar putea circula din nou, la inițiativa Asociației Kogayon, care vrea să o salveze și să o introducă într-un circuit turistic prin zona geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub munte printr-un parteneriat pe care-l propune autorităților județului și celor locale din această zonă foarte pitorească a județului Vâlcea.

Cale ferată industrială ușoară ce străbate cinci localități din județ, Mihăești, Băbeni, Frâncești, Tomșani și Costești, aceasta nu mai este folosită din 2019, când proprietarii Uzinei de Sodă Govora, grupul polonez Ciech SA, au oprit activitatea iar acum riscă să ajungă la fier vechi, după ce a fost vândută împreună cu uzina unor firme specializate în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv cele feroase.

'Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița, cel mai pitoresc tronson din această rută și care are în jur de opt, nouă kilometri. Infrastructura este bine conservată, nu este deloc degradată, pentru că, dacă nu mă înșel, locomotiva a circulat pentru mentenanță până anul trecut. Și gările de pe traseu sunt încă în picioare, deși sunt părăsite. Dar pot fi amenajate și se pot face ușor și trasee de vizitare de la ele, astfel că poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței', a precizat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Kogayon, Florin Stoican.

El a adăugat că au avut loc deja discuții cu specialiști în infrastructura feroviară, pentru a găsi soluții în vederea adaptării mocăniței la transportul de pasageri și face apel și la autoritățile județului să sprijine acest demers prin inițierea de discuții cu noii proprietari ai uzinei de sodă.

'Este o propunere pe care o facem autorităților județene și celor locale din regiune de a sesiza oportunitatea salvării acestei infrastructuri și de a iniția discuții cu proprietarii ei pentru un eventual parteneriat public-privat sau o altă formă de utilizare a ei, care să se concretizeze printr-un proiect de modernizare a acestei infrastructuri feroviare pentru scop turistic. Altfel, există riscul ca ea să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o astfel de oportunitate de dezvoltare regională. Este, desigur, nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri, dar noi suntem dispuși să sprijinim, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată, începerea unor astfel de discuții și demersuri. Și chiar am avut discuții cu specialiști în domeniu ca să găsim soluții, dar autoritățile sunt cele care pot decide în acest sens', a mai spus Stoican.

Povestea acestei mocănițe, singura de la sud de Carpați, a început la sfârșitul secolului al XIX-lea, când prin ordin regal a fost înființată o linie de tren cu ecartament îngust, care lega zona montană a Vaideeniului de orașul Băbeni, o rută de aproximativ 50 de kilometri pe care se aduceau lemne de la munte, dar era folosită și pentru transportul de pasageri, în special muncitori, din localitățile de pe traseu - Vaideeni, Costești, Tomșani, Frâncești și Băbeni. Aceasta a funcționat până după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost desființată de autoritățile comuniste ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere și demontată pe traseul Tomșani-Viadeeni.

În 1959 însă, odată cu construirea Uzinelor Sodice Govora, prima unitate economică din reînființatul județ Vâlcea, mocănița este repusă în funcțiune pentru a aduce materie primă la uzina de sodă de la cariera de calcar din Costești, pe un traseu modificat între platforma chimică spre Băbeni și de la Tomșani spre carieră, dar care păstrează circa 70% din vechea linie.

În prezent, calea ferată, care are un ecartament îngust, de 760 mm, măsoară 44 de kilometri lungime și are patru stații unde trenurile se pot intersecta.

Durata unei călătorii dus-întors pe această cale ferată, care străbate centrul județului, de la Olt și până la poalele Munților Căpățânii, durează aproximativ cinci ore, însă pe traseu sunt o serie de obiective turistice care pot fi vizitate, începând cu Parcul Național Buila-Vânturarița, Muzeul Trovanților și zecile de biserici și mănăstiri vechi din Costești, lacurile de acumulare de pe Bistrița din Tomșani, mănăstirile Dintr-un Lemn și Surpatele din Frâncești, ținutul meșterilor în lemn rudari din Băbeni și până la Mănăstirea Govora din comuna Mihăești.

Pentru a salva această cale ferată, Asociația Kogayon a inițiat și o petiție online, care a strâns deja 600 de semnături. AGERPRES/ (AS -redactor: Ramona Dincă, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: Asociația Kogayon/Facebook.com