Curtea Internațională de Justiție (CIJ) deschide luni o săptămână de audieri pentru a discuta obligațiile umanitare ale Israelului față de palestinieni, la mai bine de 50 de zile după ce a fost impusă o blocadă totală asupra ajutoarelor care intră în Fâșia Gaza devastată de război, relatează AFP.

Reprezentanții ONU vor începe un maraton de cinci zile la CIJ, cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite, situată la Haga, în Olanda, la ora 10:00 (08:00 GMT) în fața unui complet de 15 judecători. Statul Palestina va fi primul care va face o depoziție, în cea mai mare parte a zilei.

Săptămâna aceasta, alte 38 de țări, inclusiv Statele Unite, China, Franța, Rusia și Arabia Saudită, precum și Liga Statelor Arabe, Organizația de Cooperare Islamică și Uniunea Africană, își vor prezenta depozițiile.

În decembrie, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o largă majoritate o rezoluție, prezentată de Norvegia, care cerea CIJ să emită un aviz consultativ 'în mod prioritar și urgent'.

Rezoluția cere CIJ să clarifice ce trebuie să facă Israelul în ceea ce privește prezența ONU, a agențiilor sale, a organizațiilor internaționale sau a statelor terțe pentru 'a asigura și facilita livrarea nestingherită a proviziilor urgente esențiale pentru supraviețuirea populației civile palestiniene'.

Israelul controlează toate fluxurile de ajutor internațional, vital pentru cei 2,4 milioane de palestinieni din Fâșia Gaza loviți de o criză umanitară fără precedent, și le-a oprit pe 2 martie, cu câteva zile înainte de prăbușirea unui armistițiu fragil după 15 luni de lupte neîncetate.

Șeful agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini, a denunțat vineri 'o foamete provocată de om și motivată politic'.

Conform Națiunilor Unite, aproximativ 500.000 de palestinieni au fost strămutați de la sfârșitul încetării focului de două luni.

Israelul a reluat atacurile aeriene și terestre pe 18 martie, declanșând ceea ce ONU a descris ca fiind 'probabil cea mai gravă' criză umanitară din acest teritoriu de la începutul războiului, declanșată de atacurile mișcării islamiste palestiniene Hamas pe 7 octombrie 2023.

Atacul asupra Israelului a ucis 1.218 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, conform unui bilanț al AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.

Represaliile militare israeliene au ucis cel puțin 52.243 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit cifrelor Ministerului Sănătății din teritoriu, considerate de încredere de ONU.

Cel puțin 2.111 palestinieni au fost uciși din 18 martie.

Oficialii israelieni au declarat în repetate rânduri că presiunea militară este singura modalitate de a forța Hamas să elibereze cei 58 de ostatici încă deținuți în Gaza, inclusiv cei 34 de morți anunțați de armată.

Avizele consultative ale CIJ nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar se așteaptă ca un astfel de aviz să crească presiunea diplomatică asupra Israelului.

În ianuarie 2024, CIJ a cerut Israelului să prevină orice posibil act de genocid și să permită accesul ajutorului umanitar în Gaza. În martie 2024, ea a cerut - la solicitarea Africii de Sud, care acuză statul evreu de genocid - noi măsuri israeliene în fața 'foametei care se instalează' în teritoriul palestinian.

'Părțile implicate în conflict au arătat puțin angajament față de respectarea dreptului internațional', a declarat Haris Huremagic, doctorand la Institutul Universitar de Înalte Studii din Geneva, în Elveția. 'Cererea de aviz consultativ reflectă frustrarea generală față de lipsa unui dialog semnificativ pentru a aborda situația dezastruoasă din Gaza', a adăugat el.

În iulie anul trecut, CIJ a emis un aviz consultativ în care a considerat 'ilegală' ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene, cerând ca aceasta să se încheie cât mai curând posibil.

Inițiativa de rezoluție a Norvegiei a fost declanșată de o lege israeliană care interzice UNRWA să opereze pe teritoriul israelian și să-și coordoneze activitățile cu guvernul israelian de la sfârșitul lunii ianuarie.

Autoritățile israeliene acuză unii angajați UNRWA că au participat la atacurile din 7 octombrie 2023.

Investigațiile independente indică faptul că Israelul nu a furnizat dovezi cu privire la aceste acuzații.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dãdârlat)