Prima lucrare realizată în cadrul proiectului 'Galeria din baltă', inițiat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, a fost finalizată, miercuri, programul de rezidențe artistice care a adus în Delta Dunării artiști din Statele Unite, Bulgaria și România devenind astfel un mod de promovare turistică a rezervației la nivel internațional.

În același timp, locuitorii satului Mila 23, care fac zilele acestea ultimele cumpărături pentru sărbătoarea de Paști, se întreabă dacă vor avea preot în noaptea de Înviere, în biserica din localitate, și spun că există o criză a preoților care cunosc limba slavonă, cunoscut fiind faptul că în comunitățile din Deltă sunt grupuri importante de lipoveni.

Prima instalație artistică finalizată în cadrul proiectului 'Galeria din baltă' se află pe canalul Războinița, a fost realizată de Eliza Yokina și Miki Velciov, cu sprijinul restauratorilor din cadrul Muzeului Astra din Sibiu, lucrarea din materiale naturale fiind inspirată din natură și incluzând un ponton pe celălalt mal al canalului, unde ar urma să fie amenajat un punct de înnoptare.

'Pontonul este, de fapt, un punct de observație a proiectului. Majoritatea lucrărilor mele se bazează pe un punct privilegiat, cel din care observi construcția instalației. Noi ne folosim de un tip de proiect anamorfic în care ne jucăm cu opt dimensiuni care, în punctul privilegiat, se anulează și devin egale', a declarat, pentru AGERPRES, artistul Miki Velciov.

Mesajul instalației temporare este de a conștientiza necesitatea protejării naturii, dar lucrarea poate fi interpretată și din punct de vedere filosofic.

'Pentru mine, mesajul este pur și simplu o clipă. Lucrarea poate fi văzută ca un instantaneu, un moment în care ai viziunea asta de ce înseamnă un plaur (insulă plutitoare din stuf - n.r.), ce înseamnă natura. Dar lucrarea poate fi văzută și ca o clipă de zbor de păsări sau de bărci de deltă, datorită formei', a afirmat Eliza Yokina.

O altă instalație artistică se află pe canalul Șontea Nouă, acolo unde au lucrat Charly Fei, născută în Statele Unite, dar stabilită în Germania, și Andreea Dorobăț, România, lucrarea realizată până miercuri fiind însă vandalizată.

'A venit cineva noaptea trecută (în noaptea de marți spre miercuri - n.r.), a tăiat lucrarea și a luat toate componentele din bambus (plantă nespecifică Deltei - n.r.). Putem încerca să o facem altfel, dar sunt șocată că cineva a putut să facă asta. Componentele din bambus susțineau instalația și a fost nevoie de ceva efort să o distrugă', a afirmat Charly Fei.

Lucrând practic cu natura, artiștii, prin cele două instalații, marchează locurile de înnoptare care vor fi realizate printr-un proiect inițiat de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), în timp ce cea de-a treia instalație se află în imediata apropiere a satului Mila 23.

'Proiectul este, de fapt, un eveniment prin care se face într-un fel promovarea Deltei diferit de cea turistică, pe rețelele dedicate iubitorilor de artă și de natură, un public pe care-l vizăm să-l aducem aici în număr cât mai mare. Este un public responsabil, atent la natură, neintruziv și întotdeauna dispus să petreacă mai mult timp în Delta Dunării', a afirmat curatorul proiectului 'Galeria din baltă', membru cofondator al asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, Teodor Frolu.

Cât timp artiștii 'gătesc' Delta, gospodinele din satul Mila 23 fac ultimele pregătiri pentru sărbătorile pascale.

'Deocamdată, ne pregătim pentru sărbători. Nu am făcut încă mâncarea. Vom avea pe masă cozonaci, ouă, pască, miel, ca peste tot. Mâncare aleasă. După un post de 40 de zile, merităm și noi să mâncăm ceva bun', a afirmat Lucica Buhaev, născută în satul Mila 23, administrator al Centrului comunitar 'Ivan Patzaichin'.

La fel ca în alți ani, localnicii se întreabă dacă în noaptea de Înviere, la biserica din sat, vor avea un preot care să susțină serviciul religios în limba slavonă.

'E o criză de preoți de-ai noștri, să zic așa, pentru că trebuie să știe limba slavonă destul de bine, sunt reguli mai stricte decât în altă parte și tineretul a avut alte priorități decât a învăța cartea bisericească în limba slavonă. Dacă va fi preot și se va ține slujba, vom merge la biserică. Dacă nu, vom întâmpina Paștele cântând 'Hristos a înviat!' acasă', a mai spus Lucica Buhaev.

Cumnata lui Ivan Patzaichin spune că anul turistic 2025 se anunță a fi unul plin, iar accesul în muzeul dedicat marelui campion olimpic la canoe se va face doar pe baza unei programări. În plus, anul acesta, centrul va oferi și spectacole cu muzică tradițională lipovenească.

'Colaborez cu grupul comunității de ruși-lipoveni din Mila 23, 'Sinicika', și împreună vom scoate la iveală ce s-a uitat a cânta. Va fi muzică veche, care nu se cântă peste tot și o să încercăm să alternăm muzica veselă cu cea tristă', a adăugat Lucica Buhaev.

Muzeul 'Ivan Patzaichin' - Centrul de inovare comunitară din Mila 23 a anunțat, în luna martie, deschiderea înscrierilor pentru o rezidență de creație dedicată peisagiștilor, artiștilor și arhitecților din România și din afara granițelor în cadrul proiectului 'Galeria din baltă'. Programul le-a oferit participanților oportunitatea să exploreze noi concepte artistice, în sesiuni de cercetare și creație colaborativă, și să realizeze intervenții integrate armonios în peisajul natural deltaic și în armonie cu specificul cultural local.

Proiectul i-a reunit pe artiștii Elena Machidon și Ionuț Mezinu, Eliza Yokina și Miki Velciov, Charly Fei și Andreea Dorobăț, sub ghidajul curatorilor Nicolas Triboi, Teodor Frolu și Olah Gyarfas, a fost cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și s-a derulat în parteneriat cu ARBDD și Institutul Național de Cercetare Delta Dunării.

ARBDD a anunțat luna aceasta începerea proiectului 'Reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor', finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență 2020- 2026, Pilonul I 'Tranziția Verde', Componenta C2. Proiectul are ca obiectiv general modernizarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor. Prin proiect, ARBDD și-a propus să dezvolte o rețea formată din zece centre de vizitare, cu 40 de puncte de observație, inclusiv puncte de înnoptare pentru turiștii care aleg să exploreze zona cu bărci nemotorizate. Valoarea totală a proiectului care se va încheia la finalul primului semestru al anului viitor este de 88.893.000 de lei.

De mai mulți ani, operatorii economici din Deltă au cerut ARBDD amenajarea unor trasee dedicate bărcilor nemotorizate, astfel încât turiștii care vor să viziteze lacurile și canalele din rezervație cu caiacul să fie feriți de efectele valurilor făcute de bărcile cu motor care circulă cu viteze mari.

Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și ARBDD au anunțat, anul trecut, deschiderea primului traseu prietenos cu natura, Delta lui Ivan, care are o lungime de peste 40 de kilometri, pornește din Tulcea și ajunge la Mila 23, însă până acum, pe traseu, nu a fost amenajat niciun punct de înnoptare.

Delta Dunării, declarată Rezervație a Biosferei în anul 1990, are o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, 84% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanță internațională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural al UNESCO, iar în România numără circa 10.000 de persoane care locuiesc în comunități izolate de ape. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)