Valentin Jucan, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, a subliniat, într-un interviu acordat AGERPRES, necesitatea protejării, în perioada următoare, a actului jurnalistic, în condițiile creșterii influenței platformelor digitale și a inteligenței artificiale.

'Trebuie protejat, trebuie foarte bine protejat actul jurnalistic. Cred că această diferență este ceea ce deja provoacă mari probleme. Faptul că stau și gătesc și mai spun două vorbe și mai invit pe nu știu cine și, brusc, am ajuns la două milioane de urmăritori - asta nu mă face jurnalist. Mă face influencer, e adevărat. Jurnaliștii nu ar trebui să devină influenceri, în schimb, pentru că jurnalismul este o profesie care se bazează pe niște reguli, iar cleveteala din timpul tăierii castraveților este una și, în același format, tip platformă, analiza pe care o face un jurnalist este cu totul și cu totul altceva. Și aici este vorba despre impact, este vorba despre credibilitate, este vorba despre sursele pe care le oferi, indiferent de platformă, indiferent că e vorba de YouTube, indiferent că e vorba de un podcast pe care îl vezi pe o altă mare platformă', a afirmat Valentin Jucan.

El a pledat pentru respectarea deontologiei profesionale în media audiovizuale și în online și a respins acuzațiile de cenzură la adresa CNA.

'Suntem acuzați de cenzură de către cei care au considerat tot timpul că online-ul înseamnă 'fac ce vreau, linșez pe cine vreau, mint cât vreau, dezinformez cu poftă'. Aceștia sunt cei care ne acuză de cenzură. (...) Repet: strigă cenzură cei care doresc să folosească internetul împotriva democrației, împotriva societății, împotriva informării corecte, împotriva decenței și cred că se pot refugia acolo pentru a desfășura un fel de 'atitudine de trafic'', a spus vicepreședintele CNA.

AGERPRES: Domnule Valentin Jucan, ați fost membru al CNA în două mandate. Ce s-a schimbat în audiovizualul românesc în acest interval? Cum găsiți că a evoluat CNA?

Valentin Jucan: Diferența este foarte mare. E adevărat că și modul în care audiovizualul arăta acum opt - zece ani este fundamental diferit de ceea ce este acum. Îmi amintesc momentele în care erau foști membri ai CNA, care erau deranjați de țăcănitul aparatelor de fotografiat ale jurnaliștilor care erau în sală. Ceea ce acum este de neconceput, când avem întreaga instituție cu deciziile publice și cu o transparență la care nici nu visam atunci. Dar, dincolo de aceste chestiuni tehnice și de transparență, am găsit un alt Consiliu, în sensul de alți oameni.

În momentul pandemiei, în care eu, e adevărat, nu am fost membru, eram la Cluj, se pare că acel moment a regândit și a forțat instituția să activeze într-o altă formulă. Există un grup de WhatsApp în care membrii Consiliului discută, își armonizează programul. E o chestiune de mobilizare și, până la urmă, de respect la adresa rolului pe care îl are instituția. Deci, clar, am găsit o cu totul altă instituție.

AGERPRES: Recent, la Palatul Cotroceni, ați participat la o întâlnire privind organizarea alegerilor viitoare, cu scopul de a asigura o procedură electorală corectă și transparentă. Ce rol revine CNA?

Valentin Jucan: Aici ar trebui să spun că participarea aceea a fost o participare instituțională, președintele a dorit să știe exact fiecare ce facem și mai ales cum ne-am pregătit. Cert este că noi am făcut această pregătire mult înaintea întâlnirii de la Cotroceni. Deja, cu trei săptămâni înaintea întâlnirii respective, noi având la nivel intern refăcut întregul mecanism. Știți că ședințele, de obicei, sunt marți și miercuri. Iată că astăzi este luni și chiar avem o ședință luni. Am avut ședințe și vineri, am avut ședințe și sâmbătă și chiar și duminică. Mecanismul intern modificat înseamnă că avem un program extins, colegii noștri de la Monitorizare și Juridic au un program extins, respectiv de la 7:00 (dimineața - n.r.) la 7:00 seara, inclusiv sâmbătă și duminică, iar ședințele necesare sunt convocate ori de câte ori este nevoie, astfel încât să putem să reacționăm atunci când sunt cazuri grave sau cazuri cu un potențial foarte mare de viralizare, dacă discutăm despre online, să putem să reacționăm cât mai rapid.

Sunt niște elemente care țin până la urmă și de prevederile din Directiva privind serviciile audiovizuale, adică ce anume trebuie să conțină un ordin de eliminare, dacă este să adoptăm o astfel de decizie. Și atunci, acele elemente sunt foarte importante în a fi redactate corect, complet, limpede, astfel încât platforma să înțeleagă cu precizie că este vorba despre o încălcare a legii și nu este vorba despre altceva. De aceea există acest program extins și de aceea întreaga autoritate s-a mobilizat, cu resurse extrem de mici, dar ne-am mobilizat total, pur și simplu total.

AGERPRES: Mi-ați anticipat o întrebare. Care este numărul de personal - spuneați că lucrează și sâmbăta și duminica - de care dispuneți pentru a acoperi plaja asta a instituțiilor media audiovizuale, dat fiind faptul că v-ați extins și pe online? Cu atât mai mult cu cât campania electorală începe în curând.

Valentin Jucan: Aceasta este o problemă care ridică foarte mult nivelul de dificultate al instituției. Noi, în total, dacă este să adaug colegii de la Monitorizare, cu cei de la Juridic și cu cei de la Comunicare, cele trei departamente care lucrează la un ordin de eliminare a unui conținut ilegal, sunt undeva la 35 de angajați. Foarte puțini. Gândiți-vă doar la cei de la Monitorizare, care sunt 15. Este adevărat că și colegii de la Inspecție din țară ne ajută, însă expertiza celor de aici de la centru este mult mai mare, pentru că au avut un număr de lucrări de ordinul zecilor de mii până acum. Ei știu mult mai bine cum să facă și cât de repede să facă.

Prin urmare, da, raportat la numărul de oameni pe care îi avem, pot să spun că instituția lucrează nu doar la capacitate maximă, dar și reușește să aducă rezultate.

AGERPRES: Și speranțe nu sunt, în condițiile actualei crize, de personal, de angajări...

Valentin Jucan: CNA, de-a lungul acestor 10, 15, 20 de ani, a fost privită de către Parlament și de către Guvern ca o instituție care trebuie să fie undeva, undeva, dar nu trebuie să fie susținută. Ãsta este un adevăr pur și simplu și nu este prima dată când îl spun. Noi am solicitat mereu să primim resurse umane, am solicitat mereu să primim bugetul de care avem nevoie, exemplificând și arătând ce fac alte autorități similare din Uniunea Europeană, fiindcă CNA există în toate țările din Uniunea Europeană. Am solicitat și am arătat că avem nevoie de tehnologie, de când a intrat inteligența artificială, avem nevoie de sisteme care să poată să opereze cu inteligența artificială.

Poate chiar săptămâna viitoare vom semna primul mare proiect pe fonduri europene, care include retehnologizarea întregii instituții și include procesarea datelor cu inteligența artificială. Însă, acest lucru trebuia să fie făcut acum mai mulți ani. Eu de ce spun asta? Pentru că foarte mulți vorbesc, atunci când discută despre tehnologizare și despre mărirea capacității de reacție a unei instituții, vorbesc despre 'hai să luăm soft-uri'. Dar atâta timp cât în această instituție este vorba despre cuvânt, în esență despre cuvânt, despre libertatea de exprimare, nu poți să vii să aduci un soft, care să facă soft-ul și să analizeze soft-ul și să facă totul soft-ul. Dincolo de chestiunile de principiu, este vorba despre faptul că nu există soft-uri care să aibă un tezaur de limbă dezvoltat pentru limba română, pentru că limba română nu este o limbă pentru care să se merite, la nivelul Google, la nivelul Microsoft, să se facă niște investiții așa cum s-au făcut în ceea ce privește limba engleză, spaniola, franceza, limbile care sunt cu cel mai mare tezaur de limbă. Deci capacitatea unui soft AI este aproape infinit mai mare de analiză decât cea pe limba română. Dacă am fi început și dacă am fi fost lăsați să începem mai din timp, soft-ul respectiv ar fi învățat odată cu instituția. De fiecare dată când factorul uman corecta, de fiecare dată și soft-ul putea să înțeleagă mai bine unde să corecteze și cum să adauge la tezaurul de limbă.

AGERPRES: Eliminați aproape zilnic numeroase materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok, YouTube, Facebook/Instagram și X. Cum le răspundeți celor care vă acuză de cenzură?

Valentin Jucan: Haideți să clarificăm, în primul rând, cine ne acuză de cenzură. Suntem acuzați de cenzură de către cei care au considerat tot timpul că online-ul înseamnă 'fac ce vreau, linșez pe cine vreau, mint cât vreau, dezinformez cu poftă'. Aceștia sunt cei care ne acuză de cenzură. Însăși ideea de a ne acuza de cenzură este una absolut obtuză, pentru că, spre deosebire de spațiul TV - radio, unde există mult mai multe obligații legale, care sunt regăsite în Legea audiovizualului, dar și în textul subsidiar legii, Codul de reglementare al conținutului audio-vizual, acolo nu strigă nimeni cenzură, în zona de online sunt mult mai puține elemente de lege pe care noi le aplicăm. Și atunci cum ne explicăm că exact acolo unde este mai puțin reglementat strigăm cenzură? Repet: strigă cenzură cei care doresc să folosească internetul împotriva democrației, împotriva societății, împotriva informării corecte, împotriva decenței și cred că se pot refugia acolo, pentru a desfășura un fel de 'atitudine de trafic'. Noi am elaborat un ghid, care, inițial, a fost gândit pentru jurnaliști. Și ghidul acesta, care conține 11 întrebări la care răspundem foarte simplu și clar, ne-am dat seama, de fapt, că este pentru oricine. Se adresează de la copii, la studenți, la jurnaliști care vor să înțeleagă ce este cu CNA-ul ăsta și de unde până unde. Acest ghid îl puteți găsi pe site-ul CNA, îl puteți downloada și îl puteți downloada și în limba maghiară, pentru cei interesați.

În 2022, noi făceam deja întâlniri cu colegii noștri din alte state, respectiv 2023, colegii de la Paris, de la ARCOM, CNA-ul din Franța. Am făcut la București, chiar la Parlament, o foarte mare reuniune cu reprezentanții celor mai importante publicații și cele mai mari redacții de presă din România și spuneam deja că, iată, există acest DSA, Digital Service Act, care este un regulament și care urmează să fie implementat în România. Această trecere a CNA din offline în online nu a fost o surpriză pentru nimeni. Noi am anunțat continuu, (...) la începutul lui 2024, am anunțat împreună cu colegii de la ANCOM că urmează să fie implementată Directiva, prin Legea 50. Din nou am anunțat, din nou am spus care sunt elementele. Acum, cine a dorit să le vadă, să le citească a făcut-o, cine nu, nu. Și prima intervenție a noastră în online a fost în mai anul trecut. Ceea ce se întâmplă acum... - noi doar am mărit ritmul, dar noi n-am descoperit prevederile DSA acum, din noiembrie. Prima noastră decizie a fost în mai anul trecut.

Revin. Cei care ne acuză o fac într-o manieră care nu are legătură cu realitatea. Un alt argument este acela că noi, în momentul în care dăm un ordin de eliminare, îl transmitem spre informare ANCOM, pentru că ANCOM este desemnată autoritatea competentă să gestioneze DSA, respectiv Comisiei Europene. Acest trio vede conținutul împreună cu platforma. Deci, dacă noi am fi comis un abuz, sau dacă am comite o ilegalitate, o cenzură, măcar una dintre aceste instituții ar fi putut de atunci să ne spună 'Atenție, nu aplicați legea corect', sau 'nu este acest articol', sau 'v-ați depășit mandatul!' Ceea ce nu este cazul.

AGERPRES: Și pentru că a venit vorba de cenzură, CNA a decis, săptămâna trecută, să elimine un conținut video al jurnalistului Marius Tucă, ce spunea că decizia BEC de a nu-i permite lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale a fost o lovitură de stat. În acest context, premierul Marcel Ciolacu afirma că decizia privind determinarea materialelor de opinie ale unor jurnaliști reprezintă derapaj la democrație, citez, și de la dreptul de liberă exprimare. Chiar considera dumnealui - comisiile parlamentare de specialitate ar trebui să reunească, să discute... Credeți că ne putem gândi la respingerea raportului CNA? V-ați transformat în 'Ministerul Adevărului'?

Valentin Jucan: Putem să ne gândim la acest lucru, dar nu știu pe cine o să demită, pentru că autoritatea (CNA - n.r.) nu are președinte. Dar nu este vorba despre acest lucru. Eu am să semnez astăzi ordinul respectiv de eliminare a video-ului respectiv în cazul domnului Tucă. De dimineață am avut încă o rundă de discuții cu colegii pe marginea tuturor criticilor care ne-au fost aduse, unele care ne-au ajutat - și aici era vorba de niște chestiuni de încadrare juridică - dar nu față de speța jurnalistului Tucă, decizia fiind că votul a fost corect, că noi avem dreptul să intervenim în online și partea cea mai amplă a fost legată de 'a fost sau nu a fost opinie'.

Politicienii pot să spună ce doresc. Noi, aici, discutăm despre lege, despre deontologie, despre CEDO și discutăm despre obligațiile pe care domnul Tucă le are ca jurnalist. Dacă domnul Tucă lucra la vulcanizare, undeva în Dristor, și făcea un clip în care spunea 'Dom'le au dat ăștia o lovitură de stat', era una. Dar, atâta timp cât jurnalistul, deci nu mecanicul auto, jurnalistul Marius Tucă face afirmația, care poate fi probată - 'Biroul Electoral Central a dat o lovitură de stat' -, o afirmație care este sistematic repetată, este pregătită și care are un impact clar în sensul existenței unor probe sau nu, aici pentru noi nu este dubiu că a fost o afirmație. Afirmația în sine este și una falsă. Pentru că Biroul Electoral Central, o instituție reglementată și protejată de Constituția României, a dat un verdict care a fost ulterior validat de Curtea Constituțională, nu are cum să dea o lovitură de stat Constituției, care tocmai a spus că are dreptate. Deci statul să își dea o lovitură de stat sieși. Mai mult, elementele constitutive ale discursului din acel clip - și aici vreau să fac o corectură, au fost foarte multe zone din politică ce au spus că CNA a dat jos o emisiune. Nu, e fals. Noi am dat jos un clip de trei minute. Noi n-am dat jos o emisiune. Jurnalistul Tucă, pentru că discutăm despre un jurnalist, care are un public și care, prin urmare, are un impact, el prezintă informațiile în acel clip fără nicio urmă de dubiu. Adică nu doar că aceasta este o afirmație și nu o opinie, dar acestei afirmații i se oferă un suport explicativ care nu lasă niciun dubiu celui care o ascultă că nu ar fi adevărat. Ba, mai mult, jurnalistul nici măcar nu a prezentat sau nu a încercat să prezinte că ar fi o opinie. Și atunci să aibă în vedere eventualitatea ca lucrurile să nu stea chiar așa: 'Ar fi o opinie, din analiza mea, dar lucrurile s-ar putea să nu stea chiar așa'. Deja eram în cu totul și cu totul altă zonă. Elementele de descriere, 'noaptea, ca hoții', 'au redactat decizia înainte de a vota', deci toate aceste elemente pe care jurnalistul Tucă le introduce nu lasă sub nicio formă publicului șansa de a crede că este vorba de opinie și nu de o afirmație, adică de o dezinformare. Mai mult, această afirmație și acest set de afirmații face parte dintr-un curent care a luat o amploare foarte mare în ultimele luni de zile cu privire la faptul că statul și-a dat o a doua lovitură de stat. Pe logica aceasta, ne așteptăm ca, în mai, când președintele, care va fi el ales, va fi validat de Curtea Constituțională, să se spună că este a treia lovitură de stat. Nu? Concluzia Consiliului pe care o puteți regăsi și în comunicatul de presă tocmai transmis este că aceea nu este opinie, este o afirmație, este o dezinformare și nu este orice fel de dezinformare, ci este vorba de o dezinformare gravă. Acolo în comunicat puteți să vedeți că facem referire și la CEDO și la obligațiile de verificare a unei informații de către un jurnalist. Pentru că, repet, nu vorbea mecanicul Tucă, ci jurnalistul Tucă. Haideți să încercăm să păstrăm justețea analizei și nu să analizăm emoțional. Pot să înțeleg că politicienii au reacționat emoțional, dar din această reacție eu pot să înțeleg că politicienii care au comentat pe marginea acestui subiect sunt aproape de acord cu lovitura de stat că e o opinie doar. Mă rog.

AGERPRES. Și o întrebare care are legătură cu acest caz, să zicem așa, un coleg de-al dumneavoastră, domnul Vasile Bănescu, care a făcut niște afirmații în legătură cu decizia aceasta, a retractat ceea ce a spus.

Valentin Jucan: A retractat, da. A adus clarificări.

AGERPRES. Da, a adus clarificări. Din câte știu eu din ședințele CNA, domnul Bănescu a primit amenințări dure, care vizează însăși integritatea fizică. Ați fost și dumneavoastră amenințat? Știu că, într-o ședință a CNA, un clip, asta îi spunea: să nu coboare din mașină decât să intre la serviciu și în casă...

Valentin Jucan: Față de declarația domnului Bănescu - dânsul a adus niște clarificări. Sper că sunt suficiente. Într-adevăr, a fost o scăpare, nu sunt purtătorul de cuvânt al dânsului, dar cunoscând modul de participare a domniei sale la dezbaterile noastre, pentru mine a fost șocant, tocmai pentru că știu că nu are aceste excese, sau cum să spun derapaje de gândire, care să ducă într-o zonă de cenzură, sau într-o zonă în care jurnaliștii nu ar trebui să deranjeze pe nimeni. Dânsul a făcut clarificări.

În legătură cu amenințările, le primim și acum. Eu am și pe telefon mesageria de pe Facebook blocată. Și atunci când lucrurile depășesc un anumit grad, nu de înjurături, ci amenințări, le trimitem către poliție.

AGERPRES: O fi normal?

Valentin Jucan: Nu este normal.

AGERPRES: Ce părere aveți despre propunerile de suspendare a unor platforme, precum TikTok, în România? Este o soluție viabilă? Căutați alte abordări?

Valentin Jucan: Ultima propunere, a doamnei Lasconi, mi s-a părut ceva de nivelul grădiniței, când cineva îți ia lingurița și... 'nu-i nimic, de săptămâna viitoare nu mai primești nici supă'. Ideea de a suspenda o platformă, doar pentru o eventualitate, este dovada supremă că nu înțelegi niște principii ale democrației, că nu înțelegi cum să abordezi platforma și, mai ales, nu ai cum să înțelegi care îți este rolul ție, ca stat, în raport cu platformele. Pe acest principiu am putea să suspendăm cu două săptămâni înainte tot. Să fim siguri. Și televiziunile și, Doamne ferește, să nu rămână cumva... Dar asta este logica pe care a mers.

Nu, soluția nu este de suspendare, dar gândindu-ne la o variantă extremă, noi avem niște proceduri, împreună cu cei de la ANCOM, împreună cu cei de la Biroul Electoral Central. Hai să presupunem că, în eventualitatea în care sâmbătă, înaintea alegerilor, sau vineri, înaintea primului tur de scrutin, vedem că într-o platformă, oricare ar fi aceea, se întâmplă niște lucruri nenaturale, un comportament nenatural, adică o utilizare excesivă de algoritmi și de modificare a comportamentului acestora. Am vedea că platforma nu mai reacționează în relația cu autoritățile, în relația cu noi, ANCOM sau Biroul Electoral Central și am vedea că ceea ce se întâmplă în platformă ajunge deja la un anumit nivel care are potențialul de a compromite corectitudinea alegerilor. Și când văd că platforma nu mai funcționează și există suficient de multe date care îmi indică faptul că trebuie să acționez, în condițiile în care platforma refuză să mai colaboreze, dar, repet, ăsta este un scenariu fictiv, care ar putea să dea un răspuns, ei atunci poate că Guvernul ar putea să ia o astfel de decizie, dar având niște elemente, existând o cauzalitate, nu preventiv.

Revenind și ieșind din această zonă a excepțiilor, în acest moment în care noi vorbim, în platforma Play Store și în platforma Apple Store există cel puțin alte 15 - 20 de aplicații similare TikTok. Dacă vă aduceți aminte, când a fost suspendat TikTok pe teritoriul Statelor Unite, deja au fost zeci de mii de utilizatori care s-au mutat pe o altă platformă. Deci să închizi o platformă nu este o soluție, pentru că închizi azi TikTok, apare mâine 'PârPoc'. Exact același lucru. Practic n-ai făcut decât să câștigi două - trei săptămâni. Ce este foarte important pentru statul român este să facă în așa fel încât să creeze anticorpi în societate. Să creeze, știu, sună greu și sună pe termen lung, dar asta este realitatea. Anticorpii nu se creează de pe o zi pe alta. Trebuie să-ți faci educație media, trebuie să investești enorm în a explica ce este o informație, în a explica ce este o platformă, cum să te raportezi la ea. Efortul statului trebuie să fie unul gigant și efortul autorităților publice de a-și recâștiga încrederea în public trebuie să fie punctul numărul unul în orice activitate. Să iasă și să comunice și să explice, chiar dacă o mie de persoane din o mie, aflate în fața instituției, te contestă. Începi, până să ajungi la 999 și să activezi în așa mod încât numărul celor care te contestă să scadă și să ajungem la acel moment în care publicul își recapătă încrederea în autoritate, astfel încât în momentul în care o autoritate spune 'aici avem o problemă' să pot să am și un dialog cu societatea, care să îmi ofere credit și să îmi ofere încrederea necesară. Este de lungă durată, dar asta trebuie să facem, în fiecare decizie și în fiecare pas.

AGERPRES: Într-un context în care influența digitală crește, ce schimbări anticipați în rolul CNA pentru campaniile electorale viitoare, dincolo de 2025?

Valentin Jucan: Primul lucru la care CNA lucrează împreună cu celelalte autorități europene este o revizuire a Directivei privind serviciile audiovizuale, deja celebrul DSA, fiindcă această directivă a fost gândită într-un context în care prea puțini se gândeau la ceea ce tocmai s-a întâmplat. Nu doar în România, primul experiment a fost în Slovacia acum trei ani, doi ani și jumătate. Trebuie o regândire și o repunere într-o logică a acestui DSA, astfel încât platformele să înțeleagă că au niște obligații, în sensul respectării cadrului normativ european și cadrului normativ național. Acesta cred că este principalul și cel mai mare plan pe care fiecare dintre instituțiile europene trebuie să îl aibă acum, în cea mai scurtă perioadă. Pentru că, altfel, riscăm să intrăm, din nou, cu aceleași mecanisme care șchioapătă sau care nu sunt complete, riscând să mergem în acea zonă în care unii interpretează într-un fel, alții interpretează altfel, rezultatul fiind o contestare continuă, deși tu faci bine ce faci. Deci lucrurile trebuie să fie clare și, mai ales, trebuie să existe efecte reale. Societatea, publicul trebuie să vadă că ai și drepturi, dar ai și obligații. Și atunci, atât instituțiile cât și persoanele le respectă și se respectă între ei.

AGERPRES: Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat, acum o săptămână, actul normativ pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 potrivit căruia CNA va organiza, prin intermediul radiodifuzorilor, campanii de informare publică menite să prezinte efectele nocive ale consumului de droguri, traficului de droguri și traficului de persoane. Ce presupune această decizie?

Valentin Jucan: Este o modificare a legii, în contextul în care în Legea audiovizualului, să spunem penultima variantă care a fost modificată, CNA putea să emită recomandări pentru difuzarea unor clipuri ca fiind de interes public. Însă noi am discutat de multe ori. Chiar dacă intenția cuiva este onorabilă, nu înseamnă că este de interes general și este de utilitate publică. Chiar dacă este vorba despre strângeri de fonduri pentru un anumit spital, asta nu înseamnă că beneficiarul este de interes general. Și atunci a trebuit să facem niște reguli prin care să limităm aceste campanii, fiindcă posturile de televiziune au ajuns să fie inundate de campanii și, de fapt, asta se traducea cu bani mai puțini din publicitate, dar, de fapt, aici este vorba despre momentul în care atunci când CNA spune că este, admite și recomandă o campanie să fie difuzată în regim de interes public, ea chiar să fie în regim de interes public, să poată să fie măsurată și să aibă impactul necesar. În momentul în care vii cu câte 10, 15, 20, nu mai reușești să ajuți pe nimeni. Legea în cazul acesta, împreună cu colegii de la Ministerul de Interne și de la Antidrog, prevede că anual vom primi fondurile necesare, pentru a realiza niște clipuri care să fie rulate în regim obligatoriu, practic, și aceeași lege ne dă dreptul să facem aceste campanii, împreună cu colegii de la Antidrog, dar și împreună cu radiodifuzorii.

AGERPRES: Există și un proiect de modificare a Codului audiovizual, se află în dezbatere publică până pe 15 aprilie. Ce modificări prevede acest proiect?

Valentin Jucan: Nu sunt niște modificări ample. Propunerea de modificare pornește de la faptul că Legea audiovizualului, care transpune deja DSA, are niște modificări, care trebuie să se regăsească mai ales în terminologie și în Cod. Deci nu este vorba despre o modificare substanțială a Codului sau o modificare care să aibă impact în zona editorială, de exemplu. Există o propunere, apropo de dreptul la replică, dar nu este ceva de conținut, ci este mai mult tehnic, astfel încât să fie o corelare între prevederile legii, zona online și Cod. De asemenea, mesajele acelea de interes public, cartoanele, cum le știu cu toții (sare, zahăr și grăsimi) vor fi eliminate. Și vom reduce foarte mult numărul lor, mergând pe niște mesaje noi, actuale, cu referire la starea societății în acest moment.

AGERPRES: Va face CNA parte dintr-o structură instituțională mai amplă, incluzând și ANCOM? Exista o discuție la un moment dat. Dumneavoastră v-ați pronunțat.

Valentin Jucan: Nu există în întreaga Uniune Europeană această construcție CNA - ANCOM. Haideți să lămurim lucrurile. Diletantismul celor care nu caută, dar au auzit, nu deschid ușa, dar zumzetul i-a făcut să creadă, nu trebuie luat în seamă. În Uniunea Europeană nu există construcție ANCOM, prin tot ceea ce înseamnă acum ANCOM, comunicații, sateliți, telefonie și așa mai departe, și CNA. Conținutul este conținut, chestiunile tehnice sunt separate. Este peste tot același lucru. Există o situație, cum este cea din Franța, în care CNA a luat o bucățică din ANCOM, nu invers, dar a luat o foarte mică bucățică, respectiv frecvențele radio, pentru că CNA este cel care acordă licențele de conținut, adică pe conținut, și tot CNA ar trebui să aibă în evidență și frecvențele efective, frecvențele radio. Deci, comasarea ANCOM - CNA este una care ne va duce la infringement și eu, cât timp sunt ordonator principal de credite, voi fi primul care voi sesiza Comisia Europeană.

Modelul însă pe care noi l-am propus este să preluăm drepturile de autor de la Ministerul Culturii și să ne redenumim din Consiliul Național al Audiovizualului în Consiliul Național pentru Media. Acesta este primul pas pe care colegii noștri din Franța l-au făcut când ei se numeau CSA, pentru a deveni, mai târziu, ARCOM. Deci, discutăm despre conținut, nu discutăm despre chestiuni tehnice. Ele trebuie să rămână separate. Ca să nu mai spun că o astfel de construcție ANCOM - CNA ar fi, într-adevăr, 'Ministerul Adevărului'. Ar fi un monstru de cenzură. Practic, noi am putea să închidem pe cineva, să scoatem din priză, în orice manieră. Dacă nu pe conținut, pe antenă, dacă nu pe satelit, pe... Deci cumva tot te prind. Nu se poate. Lucrurile trebuie să rămână separate. Partea de conținut trebuie să rămână o autoritate clară, transparentă. Noi suntem singura autoritate care are această manieră de a lua deciziile în mod public, se cunoaște cum, există expertiză în domeniul nostru, deci lucrurile trebuie să fie puse deoparte. Nu are absolut niciun sens.

AGERPRES: Vorbind despre propunerea pe care ați transmis-o Ministerului Culturii, atribuțiile CNA s-ar extinde asupra întregii prese?

Valentin Jucan: Dacă este să aducem drepturile de autor, da, am avea componenta drepturilor de autor. Cred că știm cu toții și știți foarte bine că sunt probleme în acest domeniu și principiul care ar guverna această construcție este acela al corectitudinii, al faptului că cine trebuie să primească banii cuveniți ca drepturi de autor trebuie să îi primească, nu să rămână undeva și să nu poată să fie recuperați. Și trebuie să se facă într-un mod just. Această colectare trebuie să se facă în funcție de difuzare, nu în funcție de procente și de alte mecanisme. Aducerea la CNA ar însemna inclusiv o regândire a legii.

AGERPRES: Cum se integrează CNA în dialogul pe plan extern al instituțiilor de reglementare europene? Ce contribuții a avut Consiliul la adoptarea unor directive comunitare, știind că aveți o funcție și acolo?

Valentin Jucan: Acum doi ani, la Oslo, am candidat și am reușit să obțin poziția de vicepreședinte la nivel european. Este vorba despre EPRA - European Platform of Regulatory Authorities, o platformă care înglobează toate autoritățile din Uniunea Europeană, dar care acceptă și pe cele din țările aflate în curs de aderare la UE, sau cele din afara UE care doresc să fie observatori și să încerce să se conecteze la piața Uniunii. Și da, a fost foarte importantă această prezență a mea în board, pentru că, inclusiv din punct de vedere al autorității pe care o reprezint, am reușit să duc CNA în zona de gândire a proiectelor mari ale UE. Noi nu am mai fost în acea zonă de defazare față de acțiunile, față de implicările, față de prioritățile celorlalte state. Din contră, lucrăm foarte bine cu colegii de la Paris, lucrăm extraordinar de bine cu colegii de la Roma, lucrăm foarte bine cu polonezii și cu cele trei autorități, dar care au ca zonă centrală Riga, autoritățile din Țările Baltice, Estonia, Letonia și Lituania, astfel încât am gândit ca un fel de buffer instituțional între autorități în Flancul estic al NATO, transferând celorlalți colegi toate informațiile pe care le avem. Noi ne întâlnim de două ori pe an în sesiune plenară cu toată lumea și o dată la două luni la sediul nostru de la Strasbourg, unde participă și alți președinți de la alte autorități. Și, chiar acum, la Chișinău, în mai, am fost nominalizat pentru al doilea mandat, deja existând 30 și ceva de propuneri. Deci, cu siguranță, voi merge încă doi ani mai departe. Dar a fost foarte important pentru instituție, nu pentru mine, cum spuneam, instituția a mers împreună cu curentele de gândire, cu proiectele, cu provocările. De exemplu, noi am preluat impactul AI împreună cu Franța, împreună cu Germania și am stat la aceeași masă încercând să gândim cum anume trebuie să reacționeze instituția și cum să se pregătească. Ceea ce este excepțional, ca să intri în dificultăți, nu ultimul, în condițiile în care alții sunt avansați, ci să începi, împreună cu alți mari experți, să intri și să abordezi subiectele grele.

AGERPRES: Cum vedeți evoluția reglementării audiovizualului în următorii cinci - zece ani, având în vedere creșterea influenței platformelor digitale și a inteligenței artificiale?

Valentin Jucan: Trebuie protejat, trebuie foarte bine protejat actul jurnalistic. Eu cred că această diferență este ceea ce deja provoacă mari probleme. Faptul că stau și gătesc și mai spun două vorbe și mai invit pe nu știu cine și, brusc, am ajuns la două milioane de urmăritori, asta nu mă face jurnalist. Mă face influencer, e adevărat. Jurnaliștii nu ar trebui să devină influenceri, în schimb, pentru că jurnalismul este o profesie care se bazează pe niște reguli, iar cleveteala din timpul tăierii castraveților este una și în același format, tip platformă, analiza pe care o face un jurnalist este cu totul și cu totul altceva. Și aici este vorba despre impact, este vorba despre credibilitate, este vorba despre sursele pe care le oferi, indiferent de platformă, indiferent că e vorba de YouTube, indiferent că e vorba de un podcast pe care îl vezi pe o altă mare platformă.

Oamenii trebuie să știe că mă uit la un program de divertisment, care are și niște comentarii și oamenii trebuie să fie conștienți că mă uit la un produs editorial, care este asumat ca atare. Și atunci, credibilitatea pe care o dau este una mult mai mare. Aici vine riscul, anume că sunt foarte mulți jurnaliști care abdică de la reguli, pentru a crește audiența, dar o fac în detrimentul profesiei, în detrimentul Codului de deontologie a jurnalistului, în detrimentul a însăși manualului din facultate. Asta apropo de domnul Tucă. Deci, fie ești jurnalist, fie nu te mai numești jurnalist. Aici trebuie să protejăm pe cei care doresc să fie jurnaliști și să continue să facă jurnalism, dar într-o altă metodă tehnică. Trebuie să protejăm acest lucru, trebuie să îl promovăm și să îl explicăm publicului și să se îndrepte în această zonă corectă a jurnalismului și nu oriunde pe Facebook, cu orice ocazie sau cu oricine. Cleveteala este una, Facebook-ul nu este sursă de informare. Este, iarăși, o chestiune care trebuie explicată. Adică nu este suficient să intri pe Facebook și să te consideri informat. Evident că tot ce este acolo este informație, dar nu este informare. Adică nu îți este prezentată într-un mod organizat, într-un mod responsabil, cu verificare. Asta vreau să spun. Nu poți să iei de pe Facebook, decât dacă pe Facebook intri pe pagina Washington Post sau New York Times. Deja s-au luat unul în dreapta, unul în stânga.

AGERPRES: Sau AGERPRES.

Valentin Jucan: Sau AGERPRES, vă mulțumesc. Vreau să nu personalizăm. Poți să intri pe pagina AGERPRES, pentru că te va duce, de fapt, pe pagina oficială a AGERPRES. Dar efectiv să vezi din niște postări și să crezi că ești informat, nu. Tocmai acesta este reflexul - 'da, intru, dar știu că trebuie să ies și să merg într-o zonă de presă reală'. Iar jurnalismul autentic trebuie protejat, în perioada următoare. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)