Poliția federală belgiană a percheziționat joi sediul gigantului tehnologic chinez Huawei din Bruxelles și locuințele mai multora dintre lobbyiștii companiei, sub suspiciunea că ar fi putut participa la infracțiuni de luare de mită, fals, spălare de bani și organizare criminală cu membri ai Parlamentului European, informează EFE, care citează o investigație publicată în cursul dimineții de ziarele belgiene Le Soir și Knack împreună cu portalurile de investigație ''Follow the Money'' și ''Reporters United''.

Potrivit investigației menționate, joi dimineață au fost percheziționate 21 de locuințe în Bruxelles, Valonia, Flandra și Portugalia și ar fi în jur de 15 europarlamentari - actuali și foști - implicați în caz, după cum bănuiesc anchetatorii.

Potrivit Le Soir, mai mulți lobbyști ai companiei chineze au fost reținuți.

Procurorii belgieni au confirmat joi că mai multe persoane au fost arestate pentru a fi interogate în legătură cu presupusa lor implicare în corupția activă în cadrul Parlamentului European și că Poliția Federală a efectuat 21 de percheziții în regiunea Bruxelles, precum și în Flandra, Valonia și Portugalia, transmite Reuters.

Procurorii nu au dezvăluit numele și funcțiile persoanelor implicate, nu au fost disponibili pentru comentarii suplimentare, dar au declarat că au fost ridicate mai multe documente și obiecte, cu scopul de a depista orice dovadă de spălare a banilor.

Parchetul Federal Belgian a confirmat totodată pentru Le Soir, însă fără a menționa numele companiei Huawei, că faptele s-au petrecut între 2021 și până în prezent, ''foarte discret'', ''sub pretextul de lobby comercial și sub diferite forme, cum ar fi remunerația pentru funcții politice sau chiar cadouri excesive, cum ar fi cheltuielile cu mâncarea și deplasarea, inclusiv invitații cu caracter regulat la meciuri de fotbal''.

Obiectivul acestor activități de lobby - potrivit mass-media care publică investigația - ar fi acela de a contracara încercările SUA de a exclude companiile chineze de telecomunicații de pe piețele sensibile, precum și de a pleda ca piața europeană să se deschidă către companiile chineze.

''Beneficiile financiare legate de presupusa corupție ar fi putut fi amestecate în fluxuri financiare aferente cheltuielilor privind participarea la conferințe și plătite diverșilor intermediari, cu scopul de a ascunde caracterul ilicit al acestora sau de a permite făptuitorilor să evite consecințele acțiunilor lor. Din această perspectivă, ancheta încearcă să identifice și elemente de spălare a banilor, dacă este cazul'', a transmis parchetul federal belgian, citat de Le Soir.

Contactată de Le Soir, Huawei nu a fost imediat disponibilă pentru a oferi o reacție.

Momentan, Parlamentul European nu a primit nicio cerere de ridicare a imunității și nici nu au fost percheziții la sediile sale. Un purtător de cuvânt al Parlamentului European a declarat pentru EFE că legislativul european a luat act de informațiile publicate în presă și că instituția ''cooperează întotdeauna pe deplin'' cu autoritățile judiciare atunci când este necesar.

Întrebat despre acest caz în cadrul conferinței de presă zilnice a Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt pe probleme de suveranitate tehnologică, apărare, spațiu și cercetare, Thomas Regnier, nu a comentat asupra perchezițiilor și arestărilor, dar a subliniat că executivul european a recomandat deja încă din 2023 statelor membre să ''restrângă sau să excludă'' Huawei din rețelele lor 5G.

''Securitatea rețelelor noastre 5G este crucială pentru economia noastră. Comisia a apreciat că Huawei reprezintă un risc material mai mare decât alți furnizori (...). Îndemnăm toate statele membre să acționeze, deoarece un eșec de a reacționa rapid ar putea expune UE în ansamblu la riscuri clare'', a spus Regnier.

Noul scandal de corupție care afectează Parlamentul European vine la ceva mai mult de doi ani după scandalul Qatargate, în care politicieni, lobbyiști, funcționari publici și rude ale acestora ar fi fost implicați în fapte de corupție, spălare de bani și crimă organizată care implică statele Maroc și Qatar pentru obținerea de influență în Parlamentul European. Autoritățile de aplicare a legii din Belgia, Italia și Grecia au confiscat cu acea ocazie 1,5 milioane de euro în numerar, computere și telefoane mobile și au acuzat mai multe persoane de presupusele infracțiuni, între care pe Eva Kaili, care era la acea vreme unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)