REPORTAJ/Neamț: Incursiune în lumea 'Amintirilor din copilărie' a șturlubaticului Nică a lui Ștefan a Petrei
La o zvârlitură de băț de Cetatea Neamț, la poalele căreia încerca, în zadar, să vândă în iarmaroc pupăza care-i chinuia diminețile, poveștile lui Nică a lui Ștefan a Petrei prin viață în toate ungherele casei memoriale din Humulești.
Calul Bălan pe care cei ce nu 'prociteau' bine făceau cunoștință cu Sfântul Nicolai, Ceaslovul folosit pentru citit și mai ales pentru prins muște, stâlpul hornului unde 'lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei' dar și multe altele ne readuc în lumea amintirilor din copilăria lui Ion Creangă.
Un Creangă care, în mod normal, ar fi trebuit să se numească Ciubotariul, după tată, dar care a luat numele fratelui mamei, preot în Târgu Neamț, pentru a intra mai ușor la 'școala de popi'.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Potrivit mărturiilor lăsate de autorul capodoperei 'Amintiri din copilărie' și a descrierilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, casa avea o cămară din care se urca în pod, o tindă și o cameră de locuit, aceasta din urmă fiind organizată după specificul interiorului caselor țărănești din acea perioadă: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnau hainele de sărbătoare, ladă de zestre, laviță pentru șezători, icoane vechi, ștergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de țesut și tors.
După donația din 1944 a Sofiei Grigoriu, nepoata de soră a junimistului, prin care casa în care a copilărit scriitorul humuleștean a intrat în proprietatea Asociației Generale a Învățătorilor din România, s-au făcut primele demersuri pentru amenajarea locuinței ca muzeu.
Începând din 1951, scopul acestei instituții de cultură a fost și va rămâne acela de a cultiva memoria renumitului scriitor.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Gestionarul Casei Memoriale Ion Creangă din Târgu Neamț, Daniela Codruța Crăciun, ne-a condus într-o poveste veche de aproape 200 de ani, atât cât are și construcția ridicată în anii 1830-1831 de bunicul patern al scriitorului, Petre Ciubotariul. Casă unde s-a născut și a copilărit Nică a lui Ștefan a Petrei alături de șapte frați și surori, precum și părinții scriitorului.
Ea a explicat și de ce nu l-am chemat Ciubotariul, după tată.
'A luat numele de Creangă, după unchiul său - fratele mamei - care era preot la Târgu Neamț, atunci când acesta s-a înscris la școala de catiheți din Fălticeni, 'școala de popi' cum îi plăcea să spună în 'Amintiri din copilărie'. Accesul era mai facil, mai ușor dacă aveai numele cuiva din clerul bisericesc. Până la acel moment nu a apărut nicăieri în acte cu numele de Ciubotariul. Era doar Nică a lui Ștefan a Petrei, când era mic. Tatăl era Ștefan iar bunicul era Petre. Apare la Școala Domnească cu numele de Ioan Ștefănescu, după tatăl Ștefan. Așa era în catalog. Odată cu înscrierea la Fălticeni, când avea 12-13 ani, apare cu numele de Ion Creangă', a declarat, pentru AGERPRES, Daniela Codruța Crăciun.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
De altfel, și data nașterii scriitorului a fost dezbătută, la un moment dat.
'El, când era la seminar, în Iași, a venit acasă și a întrebat mama, că mama știe cel mai bine data nașterii. Ea i-a spus: tu ești născut pe 1 martie 1837 iar biserica din Humulești s-a consemnat botezul cu numele de Ioan', a explicat muzeograful.
Cât privește capodopera 'Amintiri din copilărie', ea se leagă de întâmplări petrecute aici, la Humulești, în satul cu 'gospodari unul și unul, cu flăcăi și fete care știau a învârti roata dar și hora satului'. Humuleștiul cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Mărturia vremurilor de atunci a rămas doar căsuța, este aceeași de aproape 200 ani. Structura nu s-a modificat, nu este nici mai mare, nici mai mică. Bârnele din lemn de brad sunt de la 1830 așa cum le-a pus una peste alta bunicul scriitorului, Petre Ciubotariu. Modificările cele mai importante se referă la acoperișul iar la ultima renovare din 1975 s-a schimbat scândura de la pod, dar grinzile au rămas originale. S-a mai intervenit la ferestre care au fost mărite de urmași', a precizat gestionarul casei memoriale.
Cât privește personajele spumoase din 'Amintiri din copilărie', ele au existat în realitate.
'Personajele din roman au existat cu adevărat: mătușa Mărioara locuia peste drum, și avea cireșul unde mergea să fure pentru că erau mai bune decât cele de acasă, moș Chiorpec Ciubotariul locuia în apropiere, grădina lui Trăsnea pe unde povestește el că a venit de la scăldat, iarmarocul unde merge să vândă pupăza, aflat la poalele Cetății Neamț. Vecinii nu sunt persoane fictive', a adăugat Daniela Codruța Crăciun.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Casa păstrează și acum o serie de obiecte folosite de familia scriitorului.
'În camera de locuit avem o serie de obiecte originale: lada de zestre a mamei scriitorului, Smaranda Creangă, venită din Pipirig. Ca fapt divers, numele de Creangă de fapt se scria cu K, strămoșii din partea mamei scriitorului veneau din Ardeal. Lada de zestre este o influență din zona Brașovului, fiind pictată manual. Din hainele de sărbătoare avem trei piese care au aparținut familiei scriitorului, mă refer la părinți. Avem și măsuța cu scăunele, cu trei picioare, la care se mânca. Ceaslovul care tronează pe masă este o donație de la Mănăstirea Vovidenia, este un Ceaslov vechi din 1817 care evocă exact cartea pe care se chinuiau copiii să învețe la biserica din Humulești, printre care și Nică, și unde a avut de-a face și cu Calul Bălan dar și cu muștele pe ceaslov. Mai avem și blidarul din colț', a spus muzeograful nemțean.
De altfel, zecile de mii de vizitatori care vin, anual, la Casa Memorială Ion Creangă, sunt interesați în special de Ceaslov și Calul Bălan.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Redeschisă anul trecut, după doi ani în care a fost în renovare, casa îi așteaptă pe vizitatori și cu o clădire adiacentă în care sunt expuse documente informative ale vremii.
Iar fiecare adult care trece pragul casei, reintră de fiecare dată în propriile amintiri din copilărie.
'Sincer, nu m-am gândit că voi ajunge să lucrez aici, la momentul când citeam romanul sau vedeam filmul. Dar mă bucur că sunt aici și am emoții când vine cineva și ne răscolesc propriile amintiri din copilărie sau cele povestite de Nică', a mărturisit gestionarul Casei Memoriale Ion Creangă, Daniela Codruța Crăciun.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Așa că, dacă vreți ca propriile amintiri de copilărie să vă răscolească, să râdeți aducându-vă aminte de pățaniile și boacănele pe care le-ați făcut, treceți cu încredere pragul Casei Memoriale Ion Creangă din Târgu Neamț și veți simți că faceți parte din aceeași poveste de viață cu a lui Nică a lui Ștefan a Petrei. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor: Expoziția ''Gustav Klimt și Künstler-Compagnie la Peleș'', la Casa Darvas-La Roche din Oradea
Expoziția ''Gustav Klimt și Kunstler-Compagnie la Peleș'', dedicată lucrărilor realizate de Gustav Klimt, fratele său Ernst Klimt și Franz Matsch la Castelul Peleș, va fi deschisă între 2 și 30 septembrie la Casa Darvas-La Roche din Oradea. Potrivit unui comunicat al Oradea Heritage, vernisajul va avea loc pe 2 septembrie
Timiș: ''Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX'', o nouă expoziție pregătită la Muzeul Național al Banatului
Muzeul Național al Banatului (MNB) din Timișoara pregătește o nouă expoziție intitulată ''Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX'', un titlu inspirat de romanul scriitorului austriac Stefan Zweig, a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful Marius Cornea, inițiatorul proiectului. Parte a Trilogiei ''Albume de fami
Eveniment dedicat aniversării a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, organizat miercuri de ICR Chișinău
Institutul Cultural Român ''Mihai Eminescu'' la Chișinău organizează miercuri, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, conferința ''Republica Moldova la 35 de ani de Independență: 'Lecția de rusă' în dialog public''. Potrivit unui comunicat ICR transmis, luni, AGERPRES, evenimentul este ded
Spectacolul ''Avarul'', în regia lui Mihai Bendeac, deschide noua stagiune la Teatrul de Comedie
Spectacolul ''Avarul'', o adaptare liberă după piesa lui Moliere, cu un text semnat de Sebastian Filcea și în regia lui Mihai Bendeac, va avea premiera pe 23 și 24 septembrie, la Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie. Spectacolul va deschide stagiunea 2026-2027, informează organizatorii într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
Neamț: Municipiul Piatra-Neamț este pentru două zile Capitala Tineretului Ortodox din Moldova
Municipiul Piatra-Neamț găzduiește, în perioada 24-25 august, a șasea ediție a ''Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Moldova'' (ITOM), eveniment organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de Protopopiatul Piatra-Neamț. La eveniment sunt pre
Bihor: ''Impossible Dream'', concert vocal-simfonic în Cetatea Oradea, cu melodii celebre, povești de iubire și sonorități de film
Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va oferi publicului meloman, vineri seară, în curtea interioară a Cetății Oradea, concertul vocal-simfonic ''Impossible Dream'', cu muzică celebră, povești de iubire și sonorități de film, parte a programului estival INIȚIO 2026, care se desfășoară în perioada 10 august - 4 septembrie).
Buzău: Lipsa indicatoarelor rutiere afectează atracțiile culturale; turiștii pot rata muzeele și siturile arheologice
Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
CulturMedia solicită partidelor să nu voteze legea salarizării în forma actuală și să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală și avertizează asupra unui conflict social 'de amploare'. Forma actuală a proiectului, în loc să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal, le consolidează și le
Episcopul Ignatie, la întâlnirea tinerilor ortodocși din Vaslui: Dumnezeu vă va privi întotdeauna cu iubire
Episcopul Ignatie al Hușilor le-a transmis, sâmbătă, participanților la cea de-a opta ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui (ITOV) că Dumnezeu îi va privi întotdeauna cu iubire, chiar și atunci când trec prin perioade de îndoială, frământări sau revoltă. Pornind de la episodul biblic în care un
A patra ediție a RROMA Film Festival - între 4 și 6 septembrie; proiecție specială a filmului 'Becoming Led Zeppelin'
Filme de scurtmetraj inspirate de cultura romă vor fi prezentate la cea de-a patra ediție a RROMA Film Festival, care se va desfășura în perioada 4-6 septembrie, la Brașov și în comuna Augustin. Potrivit unui comunicat, festivalul va fi deschis pe 4 septembrie, de la ora 18:00, la Cinematograful Astra din Brașov, cu o proiecție specială a documenta
Măcelaru: Dacă la sfârșitul concursului vom descoperi mari talente, ne-am îndeplinit una din misiuni
Concursul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai importante concursuri de muzică clasică din Europa și un reper pentru afirmarea noilor generații de interpreți, a transmis președintele Nicușor Dan într-un mesaj citit de Diana Punga, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Mesajul a fost transmis cu
Mureș: Experiențe culturale ce îmbină istoria, patrimoniul arheologic și astronomia, la castrul roman din Călugăreni
Muzeul Județean Mureș va organiza, în cadrul demersurilor de promovare a parcului arheologic Limesparc de la castrul roman din Călugăreni, o seară specială de incursiune în lumea romană, 'Stelele Romei', un eveniment în care experiențele culturale se vor îmbina cu istoria, patrimoniul arheologic și astronomia. &
Bistrița-Năsăud: Orchestra New Hope aduce muzica lui Ravel și Enescu pe lacul Colibița; scena va fi un ponton
Cei 65 de artiști ai orchestrei New Hope, avându-l ca dirijor pe Octavian Lup, susțin, vineri seara, un concert inedit pe un ponton plutitor amplasat pe lacul de acumulare Colibița din județul Bistrița-Năsăud. Evenimentul, organizat la inițiativa Asociației 'Garantat Colibița' și susținut de mediul de afaceri și de autoritățile locale, este menit
Ediție aniversară la Câmpulung Muscel; Festivalul Posada Rock sărbătorește patru decenii de la înființare
Ediția aniversară a Festivalului Posada Rock va avea loc între 28 și 30 august, pe Stadionul municipal din Câmpulung Muscel. Cel mai vechi festival rock în aer liber din România împlinește 40 de ani de la prima ediție, care s-a desfășurat în 1986 la Câmpulung Muscel. În cele trei zile de festival,