AGERPRES: Bugetul pe 2025 a fost adoptat, a fost publicat în Monitorul Oficial. Dumneavoastră spuneați că acesta a fost construit prudent pe partea de venituri, fără a fi incluse acele venituri greu realizabile. De unde veți aduce bani în plus?
Tanczos Barna: Momentan, bugetul este construit pe aceste venituri și pe aceste cheltuieli, nu avem nevoie de sume suplimentare față de bugetul aprobat. Veniturile suplimentare prevăzute în buget vin parțial din creșterea economică, vin parțial din modificările legislative care au fost aprobate în decembrie în 2024, iar cealaltă parte vine din eficientizarea colectării prin implementarea acelor module - e-Transport, e-TVA, e-Factura - care trebuie să aducă deja, în 2025, rezultate. Primele rezultate s-au văzut în 2024. Este însă foarte greu de despărțit sau de evaluat care este surplusul conjunctural adus de ANAF din cele 70 de miliarde (lei n.r.) sau peste 70 de miliarde în 2024 și care este creșterea calitativă, adică creșterea datorată acestor sisteme informatice.

Analizăm, și în cursul zilei de astăzi (miercuri n.r.) avem ședință cu ANAF, pentru a vedea care sunt rezultatele estimate pe fiecare tip de impozit în 2024 și cum se vor efectua în 2025. Fără doar și poate, pe TVA, ANAF trebuie să producă rezultate pozitive pe acest tip de impozit, sau taxă, pentru că modulele trebuie să fie efective și trebuie să producă rezultate pozitive.

AGERPRES: La cât estimați GAP-ul de TVA anul acesta și cum faceți să-l reduceți?
Tanczos Barna: GAP-ul de TVA a fost estimat în anul 2024 pentru anul 2022 de Comisia Europeană. Acolo deja s-a văzut o reducere cu peste patru puncte procentuale față de 2021. Cred că acest trend de scădere s-a manifestat și în anul 2023 și în 2024. Este o estimare care e după o formulă a Comisiei și n-aș vrea s-o comentez. Ceea ce vă pot spune eu este că în 2025 ANAF trebuie să identifice mai mulți plătitori de TVA și să nu se concentreze în continuare pe cei care au plătit corect și până acum. Trebuie să extindem aria de acoperire a acestei taxe.

La fel și la impozitul pe venit. Trebuie să ne concentrăm și ANAF trebuie să se concentreze pe acele companii, pe acele persoane care munceau și eventual nu plăteau impozit pe venit sau nu plăteau pe salariul integral. Nu cred că este corect ca, având aceste sisteme informatice, să se concentreze ANAF în continuare pe cei care oricum erau în evidențe și oricum plăteau taxe și impozite și până acum.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Bugetul, pe lângă partea de investiții, anul acesta se concentrează și pe reducerea cheltuielilor. Și a fost adoptată acea ''Ordonanță trenuleț'' anul trecut. Totuși, au început protestele și se anunță anumite excepții de la această ''Ordonanță trenuleț'': polițiști, angajați de la metrou, din armată. Ce decizie va lua Guvernul? Care excepții vor fi aprobate și de unde veți lua banii?
Tanczos Barna: Din punctul meu de vedere, excepțiile pot fi făcute la companiile de stat, de exemplu acolo unde acele companii nu sunt pe pierdere. Dacă compania este pe pierdere în continuare, acolo trebuie să fim foarte fermi și doar dacă reduc pierderile să păstreze nivelul de salarizare din 2024. Dacă nu, trebuie înghețate și trebuie reduse aceste prime, bonusuri, premii care duc la majorarea pierderilor la acele companii. Sunt companii de stat care sunt profitabile de ani de zile și care plătesc miliarde de lei sub formă de dividende la statul român. Acolo cred că este corect ca salariile, premiile din anul 2024, să fie păstrate la același nivel și compania să meargă înainte pe o piață concurențială, păstrându-și angajații, dar fără să crească salariile.

Mai avem o categorie de companii, care sunt listate la bursă. Acolo sunt planuri investiționale, sunt planuri prezentate și investitorilor, situația este alta. Avem companii performante, cum este Hidroelectrica, de exemplu, care sunt listate la bursă, care plătesc miliarde de lei dividende și acolo o creștere în marja inflației ar trebui să fie permisă, astfel încât aceste companii să se dezvolte și să aducă în continuare investitori, inclusiv pe bursă, pentru România.

Pentru sectorul bugetar avem o situație mai complicată, într-adevăr, la Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, unde avem penitenciarele. Acolo căutăm soluțiile pentru a închide această dispută socială, și cu polițiștii, și cu cei din penitenciare, și să găsim și soluția pentru a le finanța. Pentru polițiști, și la cei din penitenciare, există o marjă în buget astfel încât o parte din aceste revendicări să fie acoperite. Vom vedea zilele următoare care va fi decizia luată în Coaliție.

Încă o dată, ordonanța de la sfârșitul anului a avut menirea de a reduce, pe de o parte, presiunea pe buget, înghețând salariile și pensiile, pentru a asigura plata la nivelul anului 2024 a pensiilor, în primul și în primul rând pentru a nu pune în pericol plata pensiilor de la nivelul acela, și pentru a începe o scădere a cheltuielilor de funcționare ale statului. În afară de aceste măsuri, în buget am mai prevăzut o reducere cu 5% a cheltuielilor de personal la majoritatea ministerelor și a cheltuielilor de funcționare tot cu 5% la majoritatea ministerelor, cu excepția câtorva ministere: Armata, Internele, Sănătatea și Educația.

AGERPRES: Pe partea de reorganizări, ce o să se întâmple? Știu că nu intră chiar în aria dumneavoastră de activitate..
Tanczos Barna: În calitate de vice prim-ministru trebuie să mă ocup inclusiv de acest aspect, pentru că noi suntem convinși, mai ales împreună cu colegii mei din UDMR, că avem nevoie de un stat mai suplu. Și acest lucru se poate realiza, pe de o parte, prin aceste măsuri de reducere a anvelopelor de cheltuieli de salarii sau personal, sau cheltuieli de funcționare, iar cei care trebuie să se încadreze în aceste plafoane mai reduse cu 5%, de exemplu, pot face și reorganizări, astfel încât aceste plafoane să fie respectate. Unele instituții au început deja reorganizările. Urmează ca, inclusiv în Coaliție, să primim propunerile de la acest departament de eficiență guvernamentală și să mergem mai departe pe reorganizări. Sunt multe instituții, multe deconcentrate care pot fi unite astfel încât cheltuielile...

AGERPRES: Puteți să dați unul, două exemple?
Tanczos Barna: La Ministerul Mediului sunt pregătite deja anumite restructurări, comasări de instituții - Agenția Națională de Mediu cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Avem la Ministerul Agriculturii foarte multe deconcentrate și acolo se analizează unirea direcțiilor agricole cu cei de la Semințe, sunt mai multe instituții și acolo. Așteptăm propunerile concrete din partea ministerelor de resort.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent un ajutor de 800 lei pentru pensionari. Ministrul Energiei a venit ieri, alaltăieri și a anunțat că se are în vedere prelungirea cu trei luni, una dintre variante, a schemei de plafonare-compensare. La ce sume se ridică toate aceste măsuri și de unde vor veni banii, pentru că spuneați că nu prea mai avem la Fondul de rezervă?
Tanczos Barna: Sumele au fost bugetate. Deci cele de 800 lei în două tranșe, în aprilie și în ultimul trimestru, au fost bugetate. Bugetul este de 2 miliarde de lei și o să apară și actul normativ, pentru că decizia a fost luată în Coaliție.

Sumele pentru compensațiile la facturile de energie au fost prevăzute pentru datoria pe anul 2024, iar anul acesta vom decide în cel mai scurt timp posibil cum vom merge mai departe după 1 aprilie. Am văzut și eu, domnul ministru a venit cu mai multe propuneri. Probabil săptămâna viitoare, în cel mult în două săptămâni, o să avem o decizie și pentru acest element. Un lucru este sigur: nu vom lăsa fără protecție consumatorii vulnerabili. În același timp, trebuie să găsim, pe termen mediu și lung, scheme de protecție care îi protejează într-adevăr pe cei care au nevoie și nu sunt generalizate și nu se duc aceste subvenții, aceste compensări, către familii cu venituri foarte mari, pentru că ei într-adevăr nu sunt influențați de diferența de 100 lei, de exemplu, la factura lunară. Cei care au, nu știu, într-o familie 10.000 lei, 15.000 lei venit, sigur n-au aceleași nevoi pe care le au cei care sunt într-adevăr consumatori vulnerabili.

AGERPRES: Cu aceste excepții care se fac la ''Ordonanța trenuleț'', nu credeți cumva că se deschide o 'cutie a Pandorei', ținând cont de faptul că urmează niște alegeri și este și 2025 un an electoral?
Tanczos Barna: Salariile sunt înghețate pentru toată lumea. La polițiști, de exemplu, vorbim strict de orele lucrate sâmbătă și duminică în turele normale. În cazul funcționarilor publici foarte rar se întâmplă ca să fie nevoie de activitate sâmbătă sau duminică și să nu fie posibilă acordarea acelor zile libere prin care să se compenseze aceste activități lucrate în timpul weekend-ului. Deci lucrurile sunt clare. Și la orele suplimentare prima dată se încearcă compensarea cu ore, cu zile libere. 90 de zile este un termen. Dacă în 90 de zile nu se poate din cauza lipsei de personal, atunci se ajunge la plata acestor ore. Sunt niște reguli care cred că sunt de bun simț și sunt activități distincte și în cadrul Ministerului de Interne, de exemplu. Cei care sunt la birourile de, știu eu, de permise auto, cu siguranță nu sunt în aceeași categorie cu cei care au zi și noapte ture, 12 cu 24. Și aici am făcut diferențiere. Cei care merg în ture și sunt obligați să lucreze și sâmbătă și duminică sunt tratați corect, într-un fel. Cei care se duc în activități operative neprevăzute și din acest motiv au ore suplimentare, iarăși au dreptul să primească. De exemplu, dacă sunt incendii, dacă sunt inundații, dacă sunt evenimente neprevăzute și trebuie suplimentate forțele de ordine, acolo lucrurile sunt tratate diferit și în mod corect, cred.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt principalele trei riscuri la adresa atingerii țintei de deficit bugetar. Ce riscă România în cazul în care această țintă va fi depășită?
Tanczos Barna: În primul și primul rând, România trebuie să respecte acest plan de 7 ani, astfel încât să nu punem în pericol fondurile europene care sunt practic dependente de ieșirea din situația de deficit bugetar excesiv. Măsurile, cele trei măsuri care trebuie luate pentru a evita riscurile sunt: controlul strict al cheltuielilor pe fiecare minister, pe fiecare instituție, pe fiecare ordonator principal de credite, și aici, cu colegii mei, deja lucrăm la îmbunătățirea sistemelor existente pentru a implementa, pentru a asigura o fermitate mult mai mare pe tot ce înseamnă controlul cheltuielilor. Desigur, nu este ușor, pentru că foarte multe instituții s-au obișnuit ca la sfârșitul anului să spună: avem nevoie de bani, am cheltuit toți banii, dați-ne pe două luni bani pentru că nu mai putem funcționa. Și acest lucru o să fie evitat anul acesta și îi pot asigura pe toți cei care funcționează și trăiesc din bani publici că aceste lucruri se vor face începând din luna februarie, martie, aprilie și vor fi cheltuieli limitate la nivel lunar, astfel încât să ne încadrăm în 7% deficit.

Pe partea cealaltă, ANAF va trebui să facă performanță, pentru că fără venituri, normal că putem ajunge la un deficit mult mai mare. Și ANAF trebuie să vină cu performanță, ajutată și de aceste module de digitalizare, de o fermitate și de o colaborare mai bună și cu organele de cercetare penală.

Al treilea element este costul împrumuturilor. Și aici, după șocul din decembrie, care a avut loc după anularea alegerilor, după publicarea cifrelor pe deficitul bugetar pe 2024, în ianuarie s-a și văzut. Au crescut foarte mult dobânzile, dar ele au și revenit imediat ce au fost luate primele măsuri, măsurile din decembrie, cu fermitate, cu ideea de a ne încadra în 7% deficit și, după aceea, bugetul făcut pe un deficit de 7% a dat un semnal foarte clar. Outlook-urile negative au fost recepționate ca mesaje serioase de către Guvern și de către Coaliție și măsurile sunt apreciate deja de investitori, pentru că am început, am intrat pe o curbă descendentă pe tot ce înseamnă împrumuturi și dobânzi pe plan intern și pe plan internațional. Lucrurile au început să evolueze într-o direcție bună din acest punct de vedere.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Că tot ați vorbit despre împrumuturi, care au fost costurile, cu cât au crescut costurile de finanțare în urma înrăutățirii perspectivei de rating?
Tanczos Barna: Pe câteva săptămâni, am avut o creștere de 0,5 procente, în general, în medie să zic așa, dar am și revenit la nivelul dobânzilor din octombrie, noiembrie anul trecut. Este un semnal pozitiv dat de piețele internaționale și de investitori, o încredere în economia românească și în măsurile Guvernului. Trebuie să mergem mai departe pe acest drum, care este unul anevoios, dar care o să ne ducă cu siguranță la restabilirea echilibrului fiscal-bugetar și la recâștigarea încrederii, care de fiecare dată se pierde foarte ușor și se recâștigă doar cu foarte multă muncă.

AGERPRES: Tot pe această temă, datoria guvernamentală e în creștere. Cea mai mare parte din această datorie provine din titlurile de stat. Spuneați la un moment dat că ați vrea o reducere a acestora și totuși în februarie au fost programate cu două miliarde mai mult. Înspre ce se îndreaptă acești bani?
Tanczos Barna: Per ansamblu este scădere, în anul 2025 ne vom împrumuta cu 20 de miliarde de lei mai puțin față de 2024. Această scădere se va resimți și pe împrumuturile externe și pe împrumuturile de pe piața internă. Finanțarea lunară și nevoia de finanțare se stabilesc în funcție de cheltuielile și de prognoza veniturilor și cheltuielilor lunare, dar per ansamblu, anul acesta ne vom împrumuta cu mai puțini bani decât anul trecut. Acesta este prim aspect foarte important.

Al doilea aspect este schimbarea mixului și politicii de împrumut a României. O să ne focusăm mult mai mult pe aceste emisiuni de titluri Tezaur și Fidelis, tocmai pentru a scădea expunerea internațională, pe piețele internaționale, și pentru a reduce riscul de curs valutar și, în același timp, să putem plăti cât mai multă dobândă la cetățenii români, pentru că acești bani, cu titlu de dobândă, oricum se plătesc și oricum or să fie încasați de cineva. De ce să nu-i încaseze cetățenii, dacă tot se împrumută statul? Condițiile sunt avantajoase, sunt cele mai bune dobânzi de pe piață, dobânda este neimpozabilă. La Fidelis, de exemplu, există și acel bonus în cazul în care este donator de sânge. Este o tradiție deja a Ministerului Finanțelor și nu am să stric niciun lucru care merge bine în minister și mergem mai departe și cu acel bonus pentru donatorii de sânge. Deci, ne împrumutăm din ce ce în ce mai mult de la cetățeni, pentru a plăti dobânzi către cetățeni și îmi propun să ne împrumutăm cât mai puțin de la bănci și de pe piețele internaționale.

AGERPRES: Apropo de piețele internaționale, am avut deja o ieșire pe piețele internaționale de obligațiuni...
Tanczos Barna: A fost o ieșire și cu un rezultat acceptabil.

AGERPRES: Care?
Tanczos Barna: Am luat peste 4 miliarde de euro la dobânzile care atunci au început să scadă. Era la sfârșitul lunii ianuarie, exact înainte de aprobarea bugetului, dar după publicarea bugetului de către Guvern. Lucrurile sunt într-o evoluție pozitivă din acest punct de vedere. Acolo am văzut, și săptămânile următoare s-a mai confirmat de mai multe ori, că am început să venim pe un trend descrescător în ceea ce privește dobânzile pe care trebuie să le plătim. Putem intra pe o zonă de stabilitate pe termen mediu din acest punct de vedere.

AGERPRES: Anul acesta vom mai ieși pe piețele internaționale?
Tanzcos Barna: Cu siguranță da, ne facem planurile, tocmai săptămâna aceasta aprobăm noua emisiune de eurobonduri. O să fie probabil undeva ori luna martie, ori luna aprilie. O să vedem, analizăm și noi care este varianta cea mai bună și perioada cea mai bună, oportună, pentru această emisiune de obligațiuni, astfel încât să putem asigura și o finanțare, o refinanțare a datoriei care ajunge la scadență și să putem asigura și finanțarea pentru cele 230 de miliarde lei anul acesta, necesare pentru a finanța deficitul de 7%. Anul trecut am avut un împrumut total pe piețele internaționale și naționale de peste 250 de miliarde lei, coborâm la 230 miliarde lei și sper ca în anii următori să putem echilibra inclusiv această situație și să avem dobânzi din ce în ce mai mici.

AGERPRES: Revenim la noi, la intern, la ''ordonanța trenuleț''. Taxa pe stâlp - trebuie făcute normele de aplicare. Care este stadiul, la ce companii se va aplica, pe ce tip de construcții?
Tanczos Barna: Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea, am început elaborarea normelor. Am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit. Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale. Transport de energie, acolo avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu. Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo avem zone de platforme. Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura, construcțiile speciale, silozuri, platforme și acolo. Deci fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Și în privința voucherelor de vacanță ați avut discuții cu operatorii? Cum se va aplica această măsură?
Tanczos Barna: Am început. Zilele trecute am primit o solicitare de la ministerul de resort pentru a avea o întâlnire pe această temă. Eu cred că a fost o decizie bună de a nu anula complet voucherele de vacanță, pentru că ar fi fost o lovitură cruntă pentru industria hotelieră și pentru HoReCa în general. În același timp, cred că, dacă cineva dorește să beneficieze de un sprijin, este normal să aibă și o contribuție personală. 800 lei cu 800 lei. Este o sumă care vine, pe de o parte, în sprijinul domeniul HoReCa, în același timp, cine dorește să beneficieze de o subvenție, de un sprijin, vine și cu o contribuție personală. Lucrurile pot intra pe făgașul normal. Dacă ministerul de resort, ministerul de linie, Ministerul Economiei are nevoie de sprijinul nostru, suntem deschiși oricând să-i oferim orice sprijin, de norme, de detaliere, dacă este nevoie de așa ceva.

AGERPRES: Deci vor fi 800 lei cu 800 lei. Pe partea de la buget de 800 lei se vor aplica și impozitul pe venit și CASS-ul, cum a fost până acum?
Tanczos Barna: Regulile nu s-au schimbat, regulile rămân așa cum au fost până acum.

AGERPRES: Și contribuția cum va fi din partea angajatului? I se vor retrage bani de pe card, va plăti la salariu?
Tanczos Barna: Nu. Va trebui să plătească și să facă dovada că a plătit o factură de cel puțin de 1.600 lei de persoană și atunci o să primească și voucherul de vacanță.

AGERPRES: Până în luna iulie ar trebui depusă cererea de plată numărul patru din PNRR. Sunt mai multe puncte sensibile. Printre ele reforma fiscală. Ce măsuri sunt avute în vedere cu aplicare de anul viitor, pentru că ați spus că anul acesta nu se modifică nimic pe partea de impozite și taxe? Dar de anul viitor ne putem aștepta la o creștere a TVA, la impozitare progresivă?
Tanczos Barna: În orice țară reformele fiscale trebuie pregătite minuțios și gândite pentru termen mediu-lung. Nu sunt de acord cu modificări sau cu reforme care privesc un singur an. De exemplu, dacă la un moment dat o să fie o discuție despre majorări de taxe, impozite, trebuie să avem o perspectivă de cel puțin cinci, poate de șapte ani, exact pe perioada de programare pe care ne-am asumat anumite obligații față de Comisia Europeană. Acum, în luna februarie și martie, cu siguranță nu vom avea discuții pe această reformă fiscală. Să vedem când începem pregătirea. Oricum, Comisia Europeană este în negocieri cu România pe PNRR. Probabil unele dintre prevederi și termene, jaloane, or să fie renegociate, termenele modificate. Așteptăm și finalizarea acestor discuții pe care le-a început domnul Boloș (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș n.r.).

Noi acum, în privința PNRR-ului, ne concentrăm exact pe investițiile care sunt în Ministerul Finanțelor pentru a finaliza sistemele informatice de care ne are nevoie ANAF și are nevoie Ministerul Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării. Aici avem deja primele livrabile ajunse în minister. Anul trecut, în decembrie, au venit sistemele hardware care vor gestiona și vor găzdui platformele de date, vor gestiona big data, vor găzdui și acele aplicații care sunt deja gata sau care vin din dezvoltarea ulterioară. Și noi acum ne concentrăm pe aceste elemente din PNRR care sunt în sarcina Ministerului Finanțelor tocmai pentru a bifa și acele jaloane.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Mai este încă un punct sensibil: taxa de poluare, taxa auto. Trebuie să existe discuții pe această temă sau au fost până acum discuții? Cum va arăta ea?
Tanczos Barna: România a promis în 2021 prin PNRR că va face o reformă și în ceea ce privește taxarea mobilității sau taxarea acelor mijloace de transport care sunt poluante, care emit dioxid de carbon și gaze cu efect de seră și, proporțional, cele care emit mai puțin vor fi impozitate cu impozit mai mic, mai redus. Aici sarcina este la Ministerul Transporturilor pe tot ce înseamnă mobilitate verde, tot ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon pe partea de mobilitate. Acolo sunt deja câteva propuneri făcute, câteva proiecte elaborate de minister pe impozitarea transportului de marfă, de exemplu, în funcție de distanță, în funcție de tonaj, sunt mai multe variante. De asemenea, au început discuțiile și în spațiul public cu privire la impozitarea mijloacelor de transport personale ale cetățenilor în funcție de norma de poluare, în funcție de data la care au fost înmatriculate. Acum, recent, am văzut și câteva propuneri trimise prin intermediul presei decidenților, pe cele care sunt mașini second-hand și așa mai departe. Deci acolo lucrurile trebuie discutate iarăși pentru următorii șapte-zece ani. Discuțiile trebuie purtate și cu autoritățile locale. Pentru că autoritățile locale sunt cele care aplică taxele acestea locale, impozitul pe mijloacele de transport, de exemplu, este un venit al autorităților locale, și gândite lucrurile astfel încât cei care poluează mai mult să plătească mai mult, cei care folosesc mașini nepoluante, noi, să nu fie tratați la fel ca un cetățean care aduce o mașină de șapte-opt ani din străinătate.

Desigur, trebuie avut în vedere și gradul de suportabilitate și puterea de cumpărare a cetățenilor, pentru că nu putem să privăm cetățenii cu venituri mici de dreptul de a cumpăra o mașină, chiar dacă este una mai veche și este una mai ieftină și mai poluantă. Deci, lucrurile trebuie aduse într-un echilibru, astfel încât nici cei vulnerabili să nu ajungă să nu-și mai permită o mașină și, în același timp, să nu avem bolizi cu mii de centimetri cubi capacitate cilindrică și cu un impozit foarte mic, aproape simbolic, în comparație cu țările vest-europene. Pentru că de acolo exact acele mașini sunt vândute la prețuri mici, care costă foarte mult la capitolul impozit local din cauza poluării și de aceea devenim noi o țară de destinație pentru mașinile second-hand.

AGERPRES: Deci va fi cumva taxa aceasta introdusă sub formă de impozit? Sau mai există varianta să fie introdusă în taxa de drum, în rovinietă?
Tanczos Barna: Sunt mai multe variante. Cu siguranță pe transportul de marfă o să fie o combinație de rovinietă sau taxă în funcție de distanță, cantitate și așa mai departe. La persoanele fizice nu poți tot timpul să taxezi în funcție de kilometrii parcurși, pentru că este foarte complicat. Acolo mai mult ca sigur trebuie să mergem pe norma de poluare, pe vechimea mașinii și pe o filosofie gândită împreună cu autoritățile locale.

AGERPRES: Dar, aveți vreun calcul, cam cât de mare ar putea să fie?
Tanczos Barna: Este prematur, nu vreau să discut despre cifre, pentru că nefiind calculele așezate și nefiind variantele conturate, este prematur să discutăm despre ele. Dar da, în cadrul unei reforme fiscale, trebuie inclus și acest element, elementul de impozite și taxe locale pentru mijloacele de transport.

AGERPRES: Care sunt perspectivele economiei românești pentru 2025, din punctul dumneavoastră de vedere?
Tanczos Barna: Este o perioadă provocatoare pentru orice economie din Europa. Vedem ce se întâmplă între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, vedem ce se întâmplă la granița noastră și cât de repede se schimbă perspectivele în privința războiului din Ucraina și cât de fluidă este toată această dispută între continente. În acest context, România se bazează pe o economie solidă, robustă, în continuă creștere și este elementul cel mai important în momentul de față. Această economie a reușit să facă performanța să elimine decalajele în comparație sau față de foarte multe state ale Uniunii Europene, care erau mult în fața noastră, de exemplu la capitolul producție internă pe cap de locuitor sau PIB pe cap de locuitor, la capitolul salariu minim, la capitolul salariu mediu, la capitolul productivitate. Toți acești indicatori astăzi arată mult mai bine în România decât în șapte-opt țări ale Uniunii Europene. Sunt mult mai bine sau suntem umăr la umăr cu alte țări. În același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că suntem și noi, la rândul nostru, influențați de celelalte economii. Dacă economia germană are probleme, influențele se simt în comenzile din România. Dacă Franța are probleme, putem avea și noi probleme pe comenzile care vin din Franța.

Dar, în același timp, România are resursele în PNRR. Pentru companiile românești care pot beneficia de programele din PNRR, avem în bugetul pe 2025 programe naționale aprobate și pot fi contractate și pot începe plățile pentru Investalim, pot începe pentru ConstructPLUS, pot începe pentru Start-up Nation, pot începe programe de ajutoare de stat care sunt în evaluare la Ministerul Finanțelor. Deci vin și stimulente, vin și programe care ajută companiile românești să se dezvolte, iar aceste programe trebuie continuate pe termen mediu. An de an trebuie să avem Start-Up Nation, an de an trebuie să avem Investalim, an de an trebuie să avem programe prin care mai închidem și din deficit, pentru că noi avem deficite gemene, avem acest twin deficit, unde avem o balanță comercială negativă. Importăm mai mult decât exportăm sau aducem mai multe bunuri în țară decât ducem în afară. Și avem și deficitul bugetar. Deci acest lucru se poate echilibra doar în cazul în care suntem perseverenți și constanți în sprijinirea companiilor românești să se consolideze pe piața națională și, următorul pas, să aibă curajul să iasă și pe piețe internaționale și pe piețe europene. Să ducem și noi produse românești în Europa, să ducem și noi mai multe servicii românești în Europa. Și atunci putem să devenim un partener, putem să ne luptăm de la egal la egal cu celelalte economii.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Deci, din punctul dumneavoastră de vedere, nu există niciun risc să intrăm în recesiune anul ăsta, cum atenționa guvernatorul Băncii Naționale?
Tanczos Barna: Domnul Isărescu a spus că este există riscul ca anumite economii în Europa să intre în recesiune. Sunt sigur că nu s-a referit la România. Putem avea discuție pe procentul de 2,5%, dacă se poate realiza sau dacă nu se poate realiza. Sunt foarte mulți factori externi care influențează o asemenea creștere economică, dar cu siguranță nu avem riscul ca anul acesta în România să intre în recesiune.

AGERPRES: În ce măsură negocierile SUA-Rusia și relațiile tensionate din Europa ar putea influența România, investițiile în România?
Tanczos Barna: Orice incertitudine politică, orice negociere de acest gen, orice dispută la acest nivel, SUA-Uniunea Europeană, sau orice incertitudine politică internă pot influența investițiile. Astăzi (miercuri n.r) însă am primit, de exemplu, o veste pozitivă. FIC, Forumul Investitorilor Străini din România, ne-a dat un semnal pozitiv în ceea ce privește evoluția investițiilor din punctul lor de vedere în ianuarie și februarie. Au recunoscut că în decembrie a fost un fel de șoc pentru piață, dar lucrurile s-au echilibrat și intră într-o fază de normalitate și investițiile continuă. Există riscul, într-adevăr, ca anumite investiții să fie temporizate, din cauza alegerilor sau din cauza perspectivelor politice, dar aici eu sunt ferm convins că această Coaliție, cu un candidat unic, lansat practic astăzi în urma semnării acordului politic, o să câștige alegerile. Pentru că România are nevoie de stabilitate politică. În Parlament avem stabilitate, avem o majoritate, avem o majoritate mai mult decât confortabilă dacă adunăm toate voturile partidelor prooccidentale și pro-NATO. Din acest punct de vedere, România nu este în pericol, chiar dacă USR nu face parte din guvern. Este un partid european, democratic, pro-european, pro-NATO, prooccidental și avem această stabilitate parlamentară. Avem nevoie de predictibilitate și stabilitate și la Cotroceni și acest lucru se poate realiza printr-o campanie onestă, sinceră. O campanie prin care domnul Crin Antonescu să explice care sunt rezultatele dezvoltării economice, de exemplu, în România. Ce înseamnă autostrăzile construite? Da, a avut România au deficit uriaș, dar să ne uităm la ritmul în care merg autostrăzile. Da, România a avut un deficit uriaș, dar să ne uităm la pacea socială care s-a creat prin majorarea salariilor și recalculare a pensiilor.

Avem nevoie de rațiune. Avem nevoie de o abordare rațională și nu putem să mergem pe niște declarații fără bază. Avem un exemplu: acel boicot împotriva companiilor care sunt multinaționale și care ocupă o mare parte din segmentul de retail din România, marile lanțuri comerciale, că nu plătesc impozite. Fals. Minciună. Anul trecut, impozit pe cifra de afaceri și impozit pe profit, cele două impozite adunate însumează aproape un miliard de lei la primele cinci companii din acest domeniu, primele cinci companii, marile lanțuri comerciale cum le denumim generic. Dacă adunăm toate impozitele și taxele și accizele plătite de aceste cinci companii, ajungem la peste șase miliarde de lei, cu peste 70.000 de angajați. Deci, trebuie să vorbim lucruri concrete, să gândim rațional și să fim convinși sau conștienți de faptul că noi suntem cei care mergem să cumpărăm, noi, cetățenii români, cei care mergem la vot, tot noi suntem cei care mergem să cumpărăm acolo produse. Și dacă vrem să fim patrioți, dacă vrem să fim naționaliști în sensul bun al cuvântului, să ne uităm la produsul pe care îl cumpărăm.

Eu, de exemplu, când mă duc să cumpăr apă minerală, am trei opțiuni. Fiind din Sâncreini, Harghita, prima dată caut apa minerală din Sâncreeni. Nu pot să dau nume, perla din satul meu. Dacă nu găsesc, caut o apă produsă în Tușnad, cel mai apropiat sat unde se mai produce apă minerală. Tot în județul Harghita. Dacă nu găsesc nici acolo, caut cel mai apropiat oraș. Borsec este cel mai apropiat oraș unde se produce apă minerală. Și din cele trei tot timpul găsesc un produs care este autohton, local, românesc, cel mai bun și din punct de vedere calitativ. Asta înseamnă să fii patriot și să ajuți producția locală. Când cumperi brânză, cartofi, carne, produse din carne, să te uiți cine le-a produs, le-a produs un producător român sau sunt aduse de peste hotare? Și poți să cumperi practic din orice magazin, pentru că nu mai contează atunci, dacă rafturile cu produsele românești se golesc tot timpul cel mai repede.

AGERPRES: Care au fost costurile României pentru ajutarea Ucrainei și care sunt șansele ca România să prindă un loc în procesul de reconstrucție?
Tanczos Barna: Cu siguranță suntem țara cu cele mai bune, cele mai mari șanse, pentru că avem cea mai bună poziție geografică și strategică. Avem port, avem Dunăre, avem graniță comună, cea mai lungă graniță comună, și avem și industrie strategică cu care putem să contribuim la reconstrucția Ucrainei. Cu cât am ajutat Ucraina? Putem să facem un calcul grosso-modo. Au trecut prin România peste 10 milioane de cetățeni ucraineni în ultimii 3 ani aproape. Au trecut prin România cantități uriașe de cereale, care teoretic ar fi trebuit să plece mai departe. Din păcate, câteodată s-a constatat că au mai rămas și în țară și a trebuit să ia guvernul precedent măsuri pentru a opri acest lucru și a proteja agricultorii, producătorii autohtoni. Am dat și un sistem Patriot. Costurile sunt semnificative, dar aici lucrurile nu se calculează tot timpul doar în bani, ci și prin atitudine și prin fermitatea cu care noi va trebui să ne obținem locul și rolul în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Companiile românești vor trebui să beneficieze din această reconstrucție, din acest efort comun al Europei și, sper, și al Statelor Unite ale Americii, că lucrurile se vor calma și din acest punct de vedere și atunci lumea o să se așeze la masa negocierilor și se duc lucrurile într-o direcție bună. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)