Circa 18.000 hectare de porumb și floarea-soarelui din amenajarea de irigații Nedeia-Măceșu au fost calamitate după ce singurele două motoare de la stația de repompare SPA2 a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) s-au ars în luna iunie.

Unii dintre fermieri spun că au culturile calamitate în totalitate, pentru că timp de trei săptămâni nu au mai putut iriga, chiar în perioada în care culturile erau în stadiul în care aveau cea mai mare nevoie de apă. Aceștia intenționează să acționeze ANIF în instanță, pe motiv că în momentul în care au încheiat contracte pentru irigarea culturilor de primăvară, nu au fost înștiințați că la stația SPA2 Nedeia, din cele șase motoare necesare, doar două erau funcționale, iar acestea sunt din 1978.

'Noi, fermierii, nu am știut că ANIF Dolj dă drumul la campania de irigat pe amenajarea Nedeia -Măceșu doar cu două pompe funcționale din șase, și alea vechi din 1978. Nu înțelegem de ce nu ne-au informat. Poate pentru că nu am mai fi făcut contracte de furnizare a apei și dânșii nu ar mai fi putut să își justifice activitatea? Puteau să ne spună și poate reușeam noi, fermierii, să facem ceva. Sunt 18.000 hectare în amenajarea aceea care se irigă, deși are capacitatea să irige 55.000 hectare. Dar pentru irigarea a 18.000 de hectare sunt contracte încheiate cu fermierii pentru furnizarea apei. Credeți că dacă noi am fi știut de aceste probleme nu am fi ajutat în vreun fel? Poate reușeam noi și cumpăram un motor în plus. Măcar unul. Toate cele 18.000 hectare sunt calamitate în proporție mai mare sau mai mică, pentru că cei care sunt pe prima parte, până la SPA3, au avut mai mult timp apă, fiindcă ei sunt la început de canal', a declarat miercuri pentru AGERPRES Adrian Turculeanu, unul dintre fermieri ale căror culturi au fost calamitate în proporție de 100%.

Foto: (c) Adrian Turculeanu/Arhiva personală

El a precizat că cele 75 de hectare de hectare de porumb pe care le are sunt calamitate în totalitate și în urma pierderilor de 100.000 euro va intra în faliment.

'Eu am 75 de hectare, pentru care costurile de înființare sunt de 100.000 euro, pentru că o cultură în zonă irigată costă dublu față de o cultură în zonă neirigată: sunt densități mult mai mari, sunt îngrășăminte mai multe, are nevoie de hrană mai multă, ierbicidări mai multe etc. Plus investiția în infrastructură, pentru că tot ce ține de infrastructura de irigat de la canal la plantă este făcut de noi, nu de ANIF. ANIF a lăsat și s-a ales praful de fostul sistem de irigații. În zonă nu s-a făcut nicio investiție, singura investiție e făcută de privați. S-au betonat porțiuni mici de canal, cred că este betonat 10% în zona în care a mai fost câte un stăvilar. Se vaită că se consumă multă energie electrică să ne pompeze nouă apă. Dar până la urmă nu e vina noastră că se consumă atât de multă apă. Ca să faci nivel acolo pe un canal care nu mai este dalat, vă dați seama că la seceta care e, să ajungă să se satureze de apă, acel pământ absoarbe foarte mult. Dacă ar fi fost betonat ar fi fost altfel', a spus Adrian Turculeanu.

Fermierul a afirmat că intenționează să acționeze ANIF în instanță, fiindcă lipsa apei pe canale a fost cauzată de defecțiunea motoarelor la stația de pompare, și nu de nivelul scăzut al Dunării.

'Intenționez să îi acționez în instanță. Le-am trimis o notificare să rezolvăm pe cale amiabilă, dar au spus că nu e vina lor, că e pur și simplu accidental. Dar 'accidental' eu sunt distrus 100% acolo, doar pentru că nu am avut apă pe canal. Nu există motiv și nu din cauza cotei Dunării și asta pot demonstra oricând. Orice inginer agronom poate spune cât este de afectată o cultură care e neirigată timp de trei săptămâni în stadiul în care se afla cultura mea. (...) Pe lângă natură se pare că suntem sabotați și de statul român, care vine și se laudă că face, dar se pare că nu face. Avem de mult timp această problemă, dar nu am expus-o. În fond, pentru mine este o mână criminală. Iar cei care au făcut acest lucru ar trebui să răspundă penal, pentru că eu intru în faliment. Am investit 100.000 euro și nu iau un leu. Pe mine cine mă despăgubește? De ce? Pentru că statul român nu a fost în stare să respecte un contract? Pentru că știa că are problemele respective și nu m-a informat? Dacă mă informa, nu puneam cultură neirigată. Puneam altceva. Puneam grâu, nu investeam atât de mult, aveam pierderi, dar nu le aveam atât de mari', a subliniat Turculeanu.

Fermierii au observat pe 15 iunie că începe să scadă nivelul de apă pe canal, însă nimeni nu i-a anunțat că pompele s-au defectat, iar pe 16 iunie dimineața nu au mai putut iriga, pentru că nu mai era nivel suficient.

'Ne-am interesat și am aflat că s-au ars motoarele de la SPA2 Nedeia. Reprezentanții ANIF au spus că o să remedieze situația în cel mai scurt timp posibil. Din câte am înțeles, au încercat să repare un motor și l-au pus în funcțiune după o săptămână, i-au dat drumul și a luat din nou foc. Atunci ne-au spus că au hotărât să discute la București, pentru că probabil nu anunțaseră la minister că ei nu mai au nicio pompă funcțională și am înțeles că dl ministru a luat hotărârea să le trimită de la Călărași două motoare. Ei ar fi trebuit să aibă șase motoare funcționale la SPA2 Nedeia, din care patru erau defecte și au pornit campania doar cu două motoare, care sunt din 1978. După ce le-au venit motoarele de la Călărași, un motor a fost funcțional, iar unul a fost defect. Unul a fost montat la două săptămâni după ce s-au defectat pompele și nu au reușit să facă nivel de apă decât pe prima parte, până la SPA Horezu, iar de acolo nu puteau pompa mai departe către noi, pentru că nu puteau cu un singur motor să facă nivel stației de la SPA3 Horezu să pompeze pe celelalte canale, să ajungă către Valea Stanciului, Drănic, Bârca', a declarat un alt fermieri din zonă.

Ulterior, a scăzut și nivelul Dunării, dar dacă era apă pe canal între 14 iunie și 7 iulie și irigau, cultura lor ar fi fost salvată, susțin fermierii.

Foto: (c) Adrian Turculeanu/Arhiva personală

'Chiar dacă o săptămână, între 7 iulie și 15 iulie, nu se pompa din cauza nivelului Dunării, noi am fi avut cultura salvată în proporție de 80% dacă irigam între 14 iunie și 7 iulie. Pe 28 iunie au dat drumul la un motor, dar apa nu a ajuns la noi, a ajuns doar până la Horezu, au irigat cei dintre Nedeia și Horezu, de la Horezu către Bârca nu s-a putut pompa, pentru că nu aveau cel de-al doilea motor. Noi nu am avut apă pe canale și pot să demonstrez oricând. Se vede și pe imagini cum se schimbă cultura de la o zi la alta din cauza lipsei de apă. Lipsa apei nu este din cauza faptului că a scăzut Dunărea, ci pentru că nu s-au ocupat cum trebuie de acel sistem. Când pornești campania cu două pompe din șase funcționale, și acelea sunt din 1978, nu poți să nu te aștepți să nu ai probleme', a afirmat Adrian Turculeanu.

Reprezentanții ANIF Dolj susțin că în amenajarea Nedeia Măceșu s-a irigat până la 16 iunie, deoarece în data de 14 iunie, 'în urma unor defecțiuni accidentale la stația de repompare SPA2 Nedeia, nu s-a mai pompat apă pentru irigații cu stația SPA1 Nedeia'.

'Am demarat lucrările pentru repararea defecțiunilor în regim de urgență, astfel că în data de 28.06.2025 a fost repus în funcțiune un agregat la stația SPA2 Nedeia. Facem precizarea ca încă din 20.06.2025 debitul și nivelul Dunării a scăzut în fiecare zi, astfel ca începând cu 01.07.2025 Dunărea a scăzut sub nivelul minim de exploatare în priza de captare a apei de la Dunăre la stația de bază SPA1 Nedeia. În data de 05.07.2025 am fost nevoiți să oprim pomparea apei cu stația de bază SPA1 Nedeia din cauza faptului că nivelul Dunării la mira Bechet a fost -23, mult sub nivelul minim de exploatare', au transmis reprezentanții ANIF Dolj.

Aceștia mai afirmă că începând cu data de 16 iulie fluviul Dunărea a înregistrat o creștere ușoară, asigurând un nivel minim de funcționare a stației de bază SPA1 Nedeia (cinci agregate), fiind pornite și două agregate la stația de repompare SPA2 Nedeia.

Potrivit sursei citate, ANIF se află în procedură de licitații pentru repararea altor două agregate de pompare decât cele care s-au defectat la SPA2 Nedeia.

'În planurile imediate ale instituției noastre avem cuprinsă reprofilarea canalului de aducțiune de la Dunăre cât și decolmatarea bazinului de aspirație în vederea asigurării unui debit corespunzător funcționarii agregatelor și la niveluri mai mici ale Dunării. Până în prezent în Amenajarea Nedeia Măceșu s-a irigat o suprafață cumulată de 67.629 ha', au precizat reprezentanții ANIF Dolj.

Din punct de vedere administrative, amenajarea Nedeia-Măceșu se află pe teritoriul localităților Gighera, Gânciova, Valea Stanciului, Horezu, Bârza, Drănic, Segarcea, Calopăr, Măceșu de Jos, Măceșu de sus, Cârna, Goicea, Bârca, Giurgița, Cerăt și Nedeia. Sursa de alimentare cu apă este fluviul Dunărea prin intermediul stației de pompare plutitoare SPA 1, amplasată pe malul stâng al Dunării la km 690+700, și al stației de la baza terasei SPA 2. Amenajarea a fost pusă în funcțiune eșalonat începând cu anul 1979, fiind finalizată în anul 1982.

De menționat că în județul Dolj, culturile de porumb din zonele neirigate vor fi calamitate în acest an în totalitate din cauza secetei prelungite iar pentru culturile de floarea-soarelui mai sunt șanse să nu fie afectate într-un procent atât de mare.

Specialiștii Direcției Agricole Dolj au început centralizarea datelor din localitățile afectate de secetă, însă datele de până acum arată că pentru culturile de porumb nu mai sunt șanse.

Directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Șimnic, Claudia Dunăreanu, a declarat, pentru AGERPRES că agricultura românească trebuie să se adapteze rapid dacă vrem să mai avem porumb și floarea-soarelui în următorii 10-15 ani, în condițiile în care acestea sunt culturile cele mai afectate de secetă.

Potrivit directorului SCDA Șimnic, seceta reprezintă una dintre cele mai mari provocări climatice pentru agricultura românească iar porumbul și floarea-soarelui, culturi esențiale de primăvară-vară, sunt deosebit de sensibile la lipsa de apă, mai ales în fazele critice de dezvoltare, cum ar fi înflorirea și formarea semințelor. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niță, editor online: Andreea Lăzăroiu)