Alexandru Adrian Solomon, muzeograful care a descoperit reptila zburătoare Albadraco tharmisensis sau 'Dragonul de Alba' în anul 2019, în timpul unei cercetări științifice româno-americane în așa-numita 'insulă Hațeg', este coautor la încă o descoperire unică - cel mai vechi mamifer din țară, Kogaionon radulescui.

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES

Șefa Secției de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș, Dana Botoș, susține că în Europa există puține instituții muzeale care se pot lăuda că au un astfel de cercetător, care să aibă la activ două descoperiri de genuri noi pentru știință.

Din acest motiv, Alexandru Adrian Solomon, în vârstă de 36 de ani, este considerat 'creierul' secțiunii de paleontologie a Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș.

'De când lucrez la muzeu, practic am continuat munca în 'Insula Hațeg', pe care o fac împreună cu colaboratorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în special cu domnul profesor Vlad Codrea. Și am adus niște noutăți comunității științifice. Practic nu sunt dinozauri, dar sunt contemporani ai dinozaurilor din Insula Hațeg. Am descris un gen nou de Terozaur, de reptilă zburătoare. L-am numit noi Albadraco tharmisensis, a fost găsit la Oarda de Jos, în momentul descoperirii era o localitate de sine stătătoare, dar acum face parte din orașul Alba Iulia. I-am dat această denumire și era un terozaur care avea o deschidere a aripilor de aproximativ 7 metri. Așa cum am spus, este un gen nou pentru știință. Deocamdată holotipul poate fi observat la Cluj, la Muzeul Universității Babeș-Bolyai, la Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie. Practic ar fi un Terozaur de mărimi mari, dar nu e cel mai mare din România, fiindcă noi l-am descoperit în România pe Hatzegopteryx, care avea o anvergură aripilor de aproximativ 12 metri', a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Adrian Solomon.

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES

Muzeograful a arătat că, până în momentul acestei descoperiri, nu existau informații despre acest gen în România.

'Erau date despre Hatzegopteryx thambema și mai era descris încă un gen, Eurazhdarcho langendorfensis, un pterozaur mai mic decât Albadraco tharmisensis - practic Albadraco are dimensiunea intermediară între cele două genuri. Dar nu este posibil să fie unul sau celălalt gen, pentru că am făcut analize și rezultatele confirmă că e un gen nou', a precizat cercetătorul.

Solomon a spus că în momentul în care a făcut această descoperire a simțit o mare bucurie, dar până la confirmarea faptului că este vorba despre o noutate au trecut câțiva ani.

'Prima dată te simți bine când găsești fosilele pe teren. Ai bucuria descoperirii, orice fosilă îți aduce o bucurie. Dar ca să ajungi la concluzia că e ceva nou pentru știință, trebuie să treacă câțiva ani buni, în care trebuie să compari cu ceea ce cunoști, în principal din țară, apoi din zonă, apoi din lume. Noutatea s-a conturat în peste 5 ani. La descoperirea lui Albadraco sunt autorul principal și de când sunt la muzeu, tot din 'Insula Hațeg' am mai descris, ca și coautor, un mamifer. Practic vorbim despre cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României. Sunt niște mamifere care se numesc multituberculate', a arătat Alexandru Adrian Solomon.

Mamiferul descoperit de echipa din care făcea parte Alexandru avea aproximativ mărimea unui șoarece și reprezintă a doua specie a genului Kogaion de pe teritoriul României.

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES

'Se asemăna cu rozătoarele actuale ca și dimensiune. Să vă faceți așa o idee, avea undeva la 15-20 de centimetri. Este o specie nouă. A fost la momentul respectiv, în 2022, o specie nouă. Se numește Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviță, Constantin Rădulescu, care împreună cu Petre Mihai Samson au introdus această familie a kogaionidelor în sistematica multituberculatelor. Ei sunt primii care au descris familia, mamiferii din familia respectivă, în țara noastră', a arătat muzeograful.

El crede că acest animal probabil trăia în vizuini sau sub pământ, întrucât 'a trăit pe lângă dinozauri și alte bestii, așa că, probabil, prefera să fie activ mai mult noaptea, ne gândim noi'. În plus, 'se comporta ca șobolanul actual sau ca șoarecii - asta putem presupune, prin analogie, dar dentiția lui ne spune că e ca a rozătoarelor în general'.

Cât despre mare sa descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a precizat că denumirea acestuia derivă din numele județului Alba, fiind descoperit la Oarda de Jos, și din latinescul 'draco', care înseamnă dragon. Firește că denumirea speciei a fost stabilită după 'Tharmis', adică numele dacic al orașului Alba Iulia.

'Vorbim despre o așa-numită 'insulă Hațeg', adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă. Unii cercetători susțin că ere clar o insulă, sunt și păreri care spun că n-ar fi o insulă, dar nu o să intrăm în detalii acum despre astea. Dovezi ale existenței acestei insule putem vedea astăzi la suprafață, în așa numitele aflorimente, adică niște deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale țării, bineînțeles în Hațeg, de unde și vine numele. Dar avem și în Alba, în Rusca Montană, chiar și în județul Cluj și județul Sălaj. Practic așa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta. De ce este importantă această insulă pentru comunitatea științifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînțeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii. Erau niște dinozauri mai speciali, așa-numiți dinozauri pitici', a precizat muzeograful.

Alexandru Adrian Solomon a afirmat că acești dinozauri și-au redus dimensiunile, dacă îi comparăm cu alți dinozauri din lume.

'De exemplu, dacă este să ne gândim la un sauropod care viețuia în Transilvania, putem spune că atingea din vârful capului până în vârful cozii aproximativ 6 metri, Magyarosaurus, și dacă ne gândim la o rudă de-a lui din Argentina, aceasta putea atinge până la 30 de metri. Deci, diferența e destul de mare', a mai spus Alexandru Adrian Solomon.

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES

Prin reamenajarea și modernizarea Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș, în urma implementării unui proiect cu finanțare europeană în valoare totală de peste 12 milioane de lei, Alexandru Adrian Solomon s-a ocupat de sălile de paleontologie, mineralogie și petrografie.

'Prima sală a muzeului este cea de paleontologie. În această sală noi expunem fosile, atât de plante, cât și de animale. Aici intră și nevertebrate și vertebrate. Fără doar și poate, cea cea mai importantă fosilă este cea a scheletului de rinocer lânos, care are aproximativ 50.000 de ani și provine din Siberia de Vest', a spus Solomon.

Mentorul său, prof. univ. dr. Vlad Codrea, unul dintre cei mai renumiți paleontologi la nivel mondial, preciza la redeschiderea muzeului că aproape 90% din scheletul rinocerului lânos achiziționat de Muzeul Județean Mureș este original, lucru extrem de rar întâlnit la nivel mondial.

'Aproximativ 90% din acest schelet este original. Este o sărbătoare în momentul în care găsești un schelet, pentru că de obicei găsești oase izolate sau dinți izolați, cam asta se găsește. Scheletele presupun o ambianță de îngropare cu totul și cu totul specială. Uitați-vă, de pildă, în Hațeg, în toată istoria Hațegului, nu s-a descoperit un schelet de dinozaur. După mult timp am reușit noi să găsim scheletul unui pui. Dar este singura piesă de dinozaur în conexiune. Asta, așa, ca să puteți realiza cât de rare sunt. Nu avem un schelet de rinocer descoperit în conexiune în România', a explicat profesorul Vlad Codrea, la acel moment, pentru AGERPRES.

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES

Între lucrurile rare și chiar unice deținute de Secția de Științele Naturii din Târgu Mureș, a precizat Alexandru Adrian Solomon, se regăsesc fosile de plante, dar și animale, între care și cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră.

'Majoritatea pieselor provin din România, cu excepția unui trilobit, un fel de gândac care trăia pe adâncul mărilor acum aproximativ 350 de milioane de ani. Acesta provine din Maroc (...). În rest, toate fosilele sunt de la noi din țară. Practic fosilele acvatice de vertebrate și nevertebrate revin la diverse specii care au populat râuri, fluvii, lacuri, dar în special mări și oceane din vechimea planetei. Dintre acestea putem remarca un dinte de rechin gigant, un megaloton, care e important pentru că e cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră. Astfel, dacă publicul vizitator vine, poate să-și facă ideea că pe teritoriul actualei Transilvanii, deoarece dintele este descoperit lângă Cluj, acum câteva milioane de ani era o mare, practic era marea în care trăiau și astfel de bestii marine gigantice. Mai sunt și schelete de pești expuse. De ce sunt importanți? Pentru că ăștia provin de pe teritoriul orașului Târgu Mureș și au fost descoperiți în momentul în care s-a săpat fundația Spitalului Clinic Județean de Urgență, de exemplu. Avem și fosile de din cretacicul terminal al așa-numitei insule Hațeg. Practic sunt fosile de aproximativ 70 de milioane de ani. Sunt și resturi de plante, dar și resturi de animale și, fără doar și poate, între acestea se remarcă câteva resturi de dinozaur. Avem și resturi de plante vechi de aproximativ 28 de milioane de ani. Acestea provin din județul Cluj', a mai spus muzeograful.

Pentru ca oamenii să își facă o idee despre așa-numita vârstă de gheață a pământului, reprezentată prin resturile de rinocer, cel mai important este scheletul de rinocer lânos, însă la Târgu Mureș pot fi admirate și resturi de mamut și de urs de peșteră.

'De asemenea dacă publicul vine, poate să vadă și o reconstituire a acestor animale. Avem o mini-dioramă în care apare un mamut, un urs de peșteră și rinocerul lânos. Putem observa un dinozaur animatronic, este un pui de Triceraptos, care e mai interesant pentru copii', a conchis Alexandru Adrian Solomon. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)