România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acțiuni de 'sabotaj' specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federației Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO și a găsi slăbiciuni în infrastructură, susține DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut.

'Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de 'sabotaj', specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică', spune DIICOT.

Procurorii arată că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenții săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicația Telegram, contra unor sume de bani.

'Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor - Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale', explică DIICOT.

***România nu se confruntă cu amenințări teroriste, dar există susținători locali ai Statului Islamic.

Conform DIICOT, România nu s-a confruntat anul trecut cu o amenințare teroristă concretă și nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizației Daesh/Statul Islamic a continuat să constituie principalul motor al declanșării și alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată și de alte organizații teroriste.

'La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți. Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetățeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru organizații teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfășurarea activităților infracționale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenții și tinerii', mai spun procurorii.

Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

'Atacatorii singulari, izolați ('lone wolf terrorist'), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat, prevenit și contracarat de către autorități. Se constată o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat', se mai arată în raportul de activitate.

În privința infracțiunilor de terorism și contra securității naționale, DIICOT a avut de soluționat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanță, cu 15 inculpați trimiși în judecată. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)