logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Chiriac (CONAF): Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională; România nu are o strategie clară de reindustrializare

Imagine din galeria Agerpres

Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională, iar cheltuielile cu salariile și pensiile absorb o mare parte din veniturile bugetare, investițiile în infrastructură și modernizare rămân la un nivel modest iar deficitul comercial arată că România consumă mai mult decât produce, fără o strategie clară de reindustrializare, consideră Cristina Chiriac, președinte-fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

'Unul dintre cele mai mari semnale de alarmă ale economiei românești este faptul că Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională. Am început anul trecut, cu un deficit prognozat de 5% din PIB, l-am rectificat la 6,9%, iar în final am ajuns la 8,6% pe cash, fapt care a atras atenția agențiilor de rating și a piețelor financiare, care au început să privească România cu un grad ridicat de scepticism. Aceste derapaje sunt mai mult decât simple ajustări - ele subminează încrederea investitorilor, agențiilor de rating și a mediului de afaceri. Pentru ca bugetul de stat să fie un instrument real de dezvoltare, nu doar o listă de cheltuieli și împrumuturi, este nevoie de: prioritizarea investițiilor față de consum, o execuție bugetară disciplinată, nu rectificări care destabilizează finanțele publice, reducerea dependenței de împrumuturi externe, prin creșterea veniturilor interne (...) Dacă privim structura bugetului României, vedem clar problema: cheltuielile cu salariile și pensiile absorb o mare parte din veniturile bugetare, investițiile în infrastructură și modernizare rămân la un nivel modest, deficitul comercial arată că România consumă mai mult decât produce, fără o strategie clară de reindustrializare', susține Chiriac, într-o analiză publicată luni.

În viziunea șefei CONAF, țările care atrag investiții industriale oferă stimulente fiscale, nu impozite suplimentare, și oferă ca exemplu Polonia, Ungaria și Cehia, care au reușit să creeze un mediu atractiv pentru investitori. 'Ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului vor fi dificile și trebuie realizate fără a afecta grav creșterea economică', menționează aceasta.

'Dacă România nu își schimbă abordarea fiscală, riscăm să intrăm într-un cerc vicios în care statul se împrumută tot mai scump, iar economia privată este sufocată de taxe impredictibile. Trebuie să punem capăt acestui model și să ne îndeplinim obligațiile asumate fie că vorbim de: legea bugetului de stat, PNRR sau de programul de ajustare fiscală agreat cu Uniunea Europeană (până în 2031), și să înțelegem provocările implementării lor. Estimările guvernamentale în 2025 privind creșterea economică de 2,5% par optimiste doar la o simplă analiză, având în vedere că anul trecut s-a estimat 3,4% și s-a realizat doar 1%. Ținta menținerii deficitului bugetar la 7% pare o provocare majoră, având în vedere că încă ne împrumutăm mult și scump deși am putea accesa fonduri europene sau accesa miliardele disponibile din PNRR. Oricât de bune ar fi intențiile Guvernului, cheia succesului va fi determinată de: rezistența mediului de economic și social, impactul asupra creșterii economice (reducerea deficitului prin creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli ar putea încetini economia, ceea ce ar afecta veniturile bugetare și ar face ajustarea mai dificilă) și, cel mai important, credibilitatea guvernului', apreciază Chiriac.

Potrivit sursei citate, una dintre cele mai mari oportunități ale României 'încă mai este' Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristina Chiriac avertizează, însă, că riscul de a nu accesa integral fondurile alocate este real și trebuie tratat cu seriozitate.

'Avem la dispoziție fonduri europene semnificative, dar cu o condiție esențială: să facem reformele promise. Aici intervine conceptul de guvernanță corporativă, un model care poate aduce mai multă transparență și eficiență în utilizarea banilor publici. Totuși, România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea reformelor din PNRR, inclusiv în domenii esențiale precum digitalizarea administrației și reforma pensiilor. Riscul de a nu accesa integral fondurile alocate este real și trebuie tratat cu seriozitate. PNRR este un test important: putem arăta că știm să guvernăm cu responsabilitate sau putem pierde această oportunitate, ceea ce ne-ar lăsa doar cu opțiunea unor noi împrumuturi. A doua variantă nu este sustenabilă', a explicat reprezentanta CONAF.

Chiriac consideră că, în ultimii ani, România a crescut, dar nu întotdeauna sănătos, în condițiile în care expansiunea economică a fost alimentată de consum nu de ivnestiții.

'Ne-am bucurat de expansiune economică, însă aceasta a fost mai degrabă alimentată de consum decât de investiții productive. Această strategie a fost favorizată și de politica monetară a BNR, precum și de politicile fiscale expansioniste ale guvernelor anterioare, care au dus la creșterea veniturilor disponibile, dar nu și a productivității. În 2025, avem oportunitatea de a schimba această paradigmă. Putem face pasul către o economie care creează valoare reală, în loc să trăim din împrumuturi și importuri. Cheia? Investiții productive care să genereze valoare adăugată și să sprijine exporturile, stabilitatea fiscală și un dialog real între stat, mediul de afaceri și societate. În 2025, România are de făcut o alegere clară: va continua să își crească cheltuielile, fără a asigura o bază economică solidă pentru viitor sau va folosi bugetul ca un instrument de resetare economică, investind în sectoare care pot genera creștere sustenabilă?', se arată în analiza de specialitate.

În același context, președinta CONAF susține că stabilitatea leului din ultimii ani a oferit o ancoră de siguranță într-un mediu economic volatil.

'În ciuda inflației ridicate, leul s-a depreciat controlat, ceea ce a protejat în parte puterea de cumpărare și a oferit predictibilitate mediului de afaceri. Acest echilibru a fost menținut printr-o combinație de politici monetare prudente și acces la capital extern - atât prin împrumuturi, cât și prin remitențele românilor din diaspora. BNR a intervenit periodic pe piața valutară, utilizând din rezervele valutare pentru a tempera volatilitatea leului, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității acestuia. Totuși, această stabilitate nu trebuie să fie luată de bună. Dacă România nu își crește potențialul economic prin investiții și producție internă, presiunea pe cursul valutar va deveni tot mai mare. Trebuie să fim conștienți că investitorii serioși nu vor aloca capital într-o țară unde sunt taxați înainte să obțină profit. O economie puternică susține o monedă stabilă, nu invers. De aceea, direcția trebuie să fie clară: mai puțin consum bazat pe importuri și mai multă producție internă', punctează președinta CONAF.

Acesta consideră că rolul antreprenorilor și al organizațiilor mediului de afaceri, dar și al sindicatelor, este esențial în această tranziție economică.

'Mediul de afaceri trebuie să fie un partener, nu un dușman al statului sau un actor de figurație. Investițiile nu vin într-o economie impredictibilă, cu taxe în schimbare continuă, de aceea dialogul social trebuie să devină un pilon central al reformelor printr-o colaborare reală între stat, investitori și societatea civilă pentru evita greșelile trecutului. Mediul de afaceri din România nu cere privilegii, ci predictibilitate sau mai degrabă stabilitate fiscală, dialog real cu autoritățile și măsuri care să sprijine investițiile și inovația. România are un potențial imens de creștere, dar acest potențial nu poate fi realizat dacă antreprenorii sunt împovărați de taxe imprevizibile și birocrație excesivă, mai ales, în condițiile în care Europa traversează un moment critic în ceea ce privește performanța IMM-urilor, coloana vertebrală a economiei continentale. Datele Comisiei Europene confirmă o contracție de 1% a valorii adăugate de aceste afaceri în 2024, continuând astfel un declin care a început în 2023, cu o scădere și mai abruptă de 1,6%', atenționează Cristina Chiriac.

Datele prezentate în analiză relevă faptul că IMM-urile reprezintă 99,8% din companiile europene și sunt, implicit, cel mai mare angajator al Uniunii Europene (UE).

'Orice stagnare sau regres al acestora se reflectă direct în capacitatea de inovare, ocuparea forței de muncă și stabilitatea economică. Mai îngrijorător este însă tendința descendentă a productivității la nivel european. Dacă în 2008 IMM-urile reușeau să atingă 68% din productivitatea marilor companii, astăzi acest procent a coborât la 60%. În termeni reali, aceasta înseamnă că decalajul dintre IMM-uri și marii jucători se adâncește, iar competitivitatea ecosistemului antreprenorial european se erodează, și România nu va face excepție. România trebuie să se bazeze pe economia sa reală, nu pe împrumuturi externe dar pentru a avea o economie puternică trebuie să producem mai mult decât consumăm și să punem în lumină IMM-urile. Dacă învățăm aceste lecții, 2025 poate fi anul în care România își regăsește direcția economică, într-un parteneriat real între guvern, sectorul privat și societate. Dacă nu, vom continua să ne bazăm pe bani veniți din afară, în timp ce economia reală va rămâne în urmă', atrage atenția sursa citată.

În aceste condiții, lidera CONAF declară că România nu mai are luxul de a amâna deciziile grele.

'2025 este momentul în care trebuie să aleagă între confortul iluzoriu al unei economii susținute artificial și drumul dificil, dar necesar, al investițiilor strategice. Poate că nu vom vedea miracole peste noapte, dar este imperativ să schimbăm direcția - cu disciplină bugetară, politici fiscale coerente și un angajament real pentru reforme. Dacă vom continua să peticim sistemul, să jonglăm cu promisiuni și să menținem statu-quo-ul, ne vom trezi într-o economie tot mai fragilă, vulnerabilă la orice criză externă. Dacă, însă, vom avea curajul să tratăm bugetul de stat ca pe un instrument de dezvoltare, să încurajăm producția și investițiile, să restabilim încrederea piețelor și a antreprenorilor, atunci România are o șansă reală să devină un actor economic respectat. Viitorul nu se construiește cu măsuri de avarie și speranțe abstracte, ci cu viziune, consecvență și responsabilitate. Iar în 2025, timpul scuzelor s-a terminat', este de părere Chiriac. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 432

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Economic 14-02-2025 13:40

Dascălu (BCR): Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024;creștere de 2% în 2025

Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024 și ar putea crește cu 2% anul acesta, sprijinită de efectul de bază și de transferul de creștere din anul anterior, consideră Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR. 'Economia României abia s-a menținut pe linia de plutire în 2024, în

Economic 14-02-2025 13:14

Prețurile la cafea, ciocolată și aur au atins maxime istorice (analiză)

Bucuria de a oferi un cadou precum ciocolată, cafea de calitate sau bijuterii primează în fața prețurilor ridicate, însă, având în vedere scumpirile înregistrate în ultima perioadă, se poate ajunge la concluzia că anul acesta avem de-a face cu cel mai scump Valentine's Day din istorie, relevă o analiză realizată de Radu Puiu, a

Economic 14-02-2025 12:55

Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 80 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi

Ministerul Finanțelor a atras, vineri, 80 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de joi, când a împrumutat 600 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark cu o maturitate reziduală la 156 luni, la un randament mediu de 7,44% pe an. Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 90

Economic 14-02-2025 11:55

Rețele Electrice România scoate la licitație lucrări de modernizare a infrastructurii energetice din Călărași

Compania Rețele Electrice România scoate la licitație, prin intermediul sistemului informatic de achiziții publice (SEAP), procedura de achiziție de lucrări în valoare de 77,89 milioane de lei pentru un proiect de modernizare a infrastructurii energetice în comunele Ștefan cel Mare, Perișoru și Borcea din județul Călărași. Pr

Economic 14-02-2025 11:49

TAROM oferă zboruri din Chișinău către destinații europene și din Orientul Mijlociu la prețuri speciale

Compania națională aeriană TAROM lansează oferte speciale pentru zboruri din Chișinău către București la tarife ce pornesc de la 109 euro de persoană, dus-întors, precum și alte prețuri speciale spre orașe din Europa sau Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis vineri AGERPRES, perioada de vânzare

Economic 14-02-2025 11:28

INS: Importurile de lapte brut, mai mari cu aproape 39% anul trecut

România a importat anul trecut cu 38,7% mai mult lapte brut față de 2023, în timp ce cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile de procesare de pe piața internă a crescut cu 4,6%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, cantitatea de lapte brut importată de unitățile de procesar

Economic 14-02-2025 09:48

Economia României a crescut cu 0,9% în 2024

Economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% față de același trimestru din 2023 și cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Pe serie ajustată sezonier, în t

Economic 14-02-2025 09:33

INS: Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,8% în România, în 2024; importurile s-au majorat cu 5,2%

Consumul final de energie electrică în România, în anul 2024, a fost mai mare cu 1,8% față de anul 2023, pe fondul creșterii consumului populației cu 2,7% și al celui din economie cu 1,6%, în timp ce iluminatul public a scăzut cu 6,7%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit

Economic 14-02-2025 09:18

Rata anuală a inflației a coborât la 4,95%, în ianuarie 2025

Rata anuală a inflației a coborât, în luna ianuarie 2025, la 4,95%, de la 5,14% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,54%, cele nealimentare cu 4,60%, iar serviciile cu 6,54%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). 'Indicele prețurilor

Economic 13-02-2025 18:14

ADR: Specialiștii au restabilit funcționarea platformei SEAP, în condiții normale

Specialiștii Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) au restabilit funcționarea platformei SEAP, în condiții normale, a anunțat joi instituția. 'Pentru respectarea principiului tratamentului egal și asigurarea nerestricționată a accesului la procedurile de achiziție publică, toate procedurile online cu date limită de depunere 11-14 febr

Economic 13-02-2025 18:12

CFR Călători: Titlurile de călătorie metropolitane integrate nu vor mai putea fi comercializate din 17 februarie

Titlurile de călătorie metropolitane integrate nu vor mai putea fi comercializate începând cu data de 17 februarie 2025, iar cele procurate deja vor fi acceptate la transport până la expirarea valabilității, a anunțat, joi, CFR Călători. 'CFR Călători informează că, începând cu data de 17 februarie 2025, nu va mai putea fi apl

Economic 13-02-2025 18:01

Chipăilă (APT): Dacă nu sunt bani la buget, e și pentru că nu investim suficient în promovarea României, pentru a atrage turiști străini

Faptul că nu investim suficient în promovarea României pentru a convinge mai mult de 2,3 milioane de turiști străini să vină să aducă bani în țară este una dintre cauzele pentru care nu sunt bani la bugetul de stat, în condițiile în care Albania, de exemplu, înregistrează 14 milioane de turiști străini, deci de șase ori și ceva mai mult de

Economic 13-02-2025 17:56

IMM România: Decontările serviciilor medicale și produselor farmaceutice înregistrează întârzieri de peste 30-45 zile

Decontările serviciilor medicale și produselor farmaceutice înregistrează întârzieri de peste 30-45 zile, încălcându-se astfel dispozițiile legii și neaplicându-se dobânzile penalizatoare reglementate de aceasta, farmaciile plătind penalități pentru întârziere către furnizori și confruntându-se cu sistarea livrărilo

Economic 13-02-2025 17:45

Blocul Național Sindical propune prelungirea PNRR și corelarea lui cu perioada de programare 2021 - 2027

Blocul Național Sindical (BNS) a propus, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene (CE), prelungirea PNRR și corelarea lui cu perioada de programare 2021 - 2027, precum și extinderea perioadei de implementare a proiectelor, în condițiile în care nu există posibilitatea fazării acestora. Reprezentanții BNS au lua

Economic 13-02-2025 16:45

Constantinescu (FIHR): Ne trebuie oameni cu competențe pe aplicațiile de management al prezenței online a spațiilor de cazare

Industria hotelieră are nevoie de specialiști cu competențe pe digitalizare, pe tot ce înseamnă aplicații de management al prezenței online a spațiilor de cazare, a declarat, joi, pentru AGERPRES, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Simona Constantinescu. Întrebată dacă există un deficit