Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) va avea consecințe pozitive asupra stimulării fluxurilor de capital pentru investițiile străine directe și pentru creșterea ratingului de țară, a declarat Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES.

În opinia secretarului de stat, o altă consecință a aderării va fi și dezvoltarea pieței de capital din România, precum și posibilitatea de racordare facilă a țării noastre la piețele internaționale din spațiul extra-european.

Luca Niculescu spune că aderarea la OCDE în 2026 reprezintă cel mai ambițios obiectiv de țară, susținut de către prim-ministru și de toți liderii politici și că este important să existe un consens național în această privință.

Potrivit oficialului MAE, România a finalizat jumătate din evaluările din procesul de aderare, înscriindu-se pe un drum bun către OCDE.
 

AGERPRES: Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă un obiectiv major al politicii externe românești. Vă mențineți estimarea că aderarea ar putea avea loc în 2026? Și, suplimentar, credeți că această aderare ar putea fi influențată de amânarea alegerilor și de situația finanțelor țării?
Luca Niculescu: Aderarea la OCDE reprezintă cel mai ambițios obiectiv de țară. Este un proiect de modernizare, un proiect de dezvoltare. Este un proiect de țară pentru România, la care aspirăm de multă vreme.

Aș putea spune că, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, este cel mai important obiectiv pe care îl avem. Este încă o ancoră suplimentară pentru modernizarea țării noastre, pentru întărirea statutului ei în rândul democrațiilor consolidate. Încercăm de multă vreme să aderăm la OCDE, suntem acum în plin proces de aderare, suntem pe un drum foarte bun, iar toate datele pe care le avem în clipa de față, toate rezultatele discuțiilor pe care le avem cu cei de la OCDE arată că drumul despre care vorbeam este unul bun. Nu este neapărat unul simplu, pentru că lucrurile mari nu sunt întotdeauna simple, dar este un drum bun pentru care există multe angajamente.

AGERPRES: Câte capitole de negociere au primit aviz favorabil și care sunt punctele cele mai sensibile, în opinia dumneavoastră?
Luca Niculescu: În dialogul cu OCDE nu vorbim neapărat despre negociere pentru că sunt niște standarde pe care România și celelalte țări candidate trebuie să le atingă. Vorbim despre discuții, aceasta este terminologia. Suntem într-o discuție, într-un dialog cu OCDE. Sunt 26 de comitete care evaluează România și care acoperă practic tot spectrul de politici publice din țara noastră. 26 de comitete care merg de la guvernanța publică până la digitalizare, de la agricultură la sănătate, de la protecția mediului la pescuit. Deci, vedeți cât de mare este această paletă pe care o acoperă? Am trecut prin 25 de evaluări în clipa de față și pot să spun că ritmul este unul bun, iar ceea ce ne-am propus până acum s-a împlinit. Adică, am reușit să încheiem evaluările în aproape jumătate dintre aceste comitete, în 12. Deci, putem considera 12 capitole încheiate. La capătul fiecărei discuții primim un așa-numit aviz formal. Asta înseamnă că acel capitol a fost încheiat. În clipa de față avem zece avize formale, dar mai așteptăm încă două în perioada imediat următoare.

Asta înseamnă că în clipa de față suntem la jumătatea drumului, iar ținta este de a încheia acest parcurs în 2026. Mai avem de încheiat puțin mai mult de jumătate dintre capitole în perioada pe care ne-am propus-o.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce rol are Comitetul național pe care îl conduceți în ecuația aderării la OCDE? Care sunt atribuțiile Task Force-ului interinstituțional, înființat pentru sprijinirea Comitetului național în procesul de aderare?
Luca Niculescu: Există, cum ați spus foarte bine, un comitet național pentru aderarea la OCDE. Acesta este prezidat de primul-ministru. Din el fac parte miniștrii și șefii instituțiilor din toate domeniile care sunt relevante pentru aderare, pentru că în acest Comitet național se află miniștri, dar există și alte instituții care participă la procesul de aderare și care nu sunt membre ale Guvernului, cum ar fi Banca Națională sau ASF sau Consiliul Concurenței. Președinții acestor instituții sunt prezenți în acest comitet național.

Acest Comitet național este instanța politică supremă de coordonare, dacă doriți, și se reunește de câte ori dorește domnul prim-ministru. Asta înseamnă cam de trei-patru ori pe an, pentru a da impulsul politic de care este nevoie pentru aderarea la OCDE.

Apoi, există, așa cum spuneați, acest Task Force interinstituțional pe care îl coordonează Ministerul de Externe și în care ne reunim ori de câte ori este nevoie, la nivel de secretar de stat, de director general, pentru a vorbi despre teme și problematici foarte concrete legate de procesul de aderare. Ne putem întâlni fie într-un format extins, care este o replică la acel Comitet național, fie într-un format restrâns, în funcție de chestiunea pe care o avem de dezbătut.

Cum spuneam, acesta este condus de Ministerul de Externe. Avem o colaborare excelentă cu Secretariatul General al Guvernului și cu Cancelaria premierului și în fiecare minister există o structură dedicată și în fiecare instituție despre care vorbeam există câte un punct focal dedicat aderării la OCDE. Deci, există oameni în fiecare instituție care se ocupă de aderarea la OCDE.

AGERPRES: Personal, considerați că România a îndeplinit cu succes termenii, condițiile și etapele prevăzute în Foaia de Parcurs?
Luca Niculescu: Foaia de Parcurs este un document cadru care stabilește termenii, care stabilește condițiile, care stabilește etapele procesului de aderare. Practic, este un document care ne ghidează în alinierea legislației, în alinierea politicilor interne la standardele organizației. După cum spuneam, suntem evaluați de 26 de comitete sectoriale. Mă întrebați care este opinia mea? Eu v-aș spune opinia colegilor de la OCDE, acelora din comitetele OCDE, că avansăm într-un ritm susținut și că am făcut progrese notabile în multe domenii.

Pot să vă dau câteva exemple de comitete pe care le-am închis deja, dintre cele despre care vorbeam. Politica de dezvoltare regională, protecția consumatorului, politica digitală, industria siderurgică, industria navală, concurență, politica socială, muncă și ocupare sau educație sunt câteva dintre capitolele pe care le-am închis deja, dar procesul evident că nu se va încheia decât atunci când vom finaliza toate aceste 26 de comitete ale OCDE. Sunt optimist că suntem pe drumul cel bun.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Ce anume a împiedicat România să adere la OCDE mult mai devreme, din momentul depunerii candidaturii sale în 2004, pentru că au trecut totuși mulți ani de atunci?
Luca Niculescu: Este o întrebare pentru care nu știu cât timp avem la dispoziție, pentru că, într-adevăr, 2004 a fost data în care am depus pentru prima oară candidatura.

Demararea propriu-zisă a fost întârziată din diferite motive. Pe de o parte, sigur că au existat provocări legate de performanțele economice și administrative ale României. Pe de altă parte, au existat însă mulți factori externi, independenți de noi, care au întârziat acest proces. Adică, e greu de făcut un rezumat, dar aș spune că sunt unele motive care țin de procese de extindere care începuseră deja și care nu fuseseră terminate, de o dinamică a OCDE privind extinderea cu țări europene versus extinderea cu țări din afara Uniunii Europene, de o anumită dezbatere, care exista și în OCDE, cum există și în alte organizații internaționale, aprofundarea acquisului OCDE față de extinderea organizației. Apoi a existat o dezbatere internă în OCDE care a stabilit ce condiții trebuie o țară să îndeplinească pentru a putea să depună candidatura la OCDE și au existat patru criterii: unitatea de viziune, statutul de jucător semnificativ pe piața internațională, beneficiul reciproc și considerente globale. Dar această dezbatere internă a luat și ea câțiva ani. Toate aceste elemente au făcut ca discuția să nu înceapă în 2004, cum ne-am fi dorit, și să înceapă mai târziu. Dar, este foarte, foarte bine că a început.

AGERPRES: Ce anume ne diferențiază sau ne apropie față de celelalte aspirante la aderarea la OCDE: Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și posibil Argentina?
Luca Niculescu: S-au mai adăugat două acum câteva luni, Indonezia și Thailanda. Aș începe cu ceea ce ne aduce împreună. Toate aceste state au în comun dorința de aderare la OCDE, de a-și moderniza economia de piață, de a-și consolida instituțiile, de a-și moderniza felul în care guvernează țara, de a fi mai deschise către alte state și către alte economii. Asta arată, încă o dată, că OCDE rămâne o organizație foarte, foarte atractivă. Gândiți-vă că sunt opt state în clipa de față aflate în procesul de aderare.

Apoi, vorbeați despre diferențe? Sigur că sunt diferențe, există grade diferite de dezvoltare economică între statele noastre, există un context geografic diferit. Unele țări sunt din Europa, altele din America Latină, altele, Indonezia și Thailanda, sunt din Asia de Sud-Est, deci există diferențe între noi. Experiența ne-a arătat că țările din Europa reușesc poate mai ușor să treacă unele examene ale OCDE, pentru că noi, fiind deja membri ai Uniunii Europene, o parte din acquisul comunitar se regăsește în standardele OCDE. Până la urmă drumul este al fiecăruia. Chiar dacă am început împreună șase state, cărora li s-au adăugat alte alte două, asta nu înseamnă că vom intra în același timp. Fiecare va adera pe baza propriilor merite. În ceea ce privește România, sper ca această aderare să se producă mai devreme decât mai târziu.

După cum spuneam, există această țintă ambițioasă pentru 2026, care a fost fixată de prim-ministru și de toți liderii politici. Important e să existe un consens național pentru aderarea la OCDE. Este o țintă ambițioasă. Este o țintă care poate fi realizată cu condiția ca efortul bun de până acum să continue în același ritm.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Mediul, biodiversitatea și clima sunt unele dintre temele din Foaia de Parcurs. Considerați că România este pregătită în acest moment să asigure protecția eficientă a mediului înconjurător și a biodiversității conform Acordului de la Paris privind schimbările climatice?
Luca Niculescu: Există, după cum spunem, 26 de comitete care ne evaluează. Tematicile pe care le pomeniți se regăsesc în mai multe dintre ele. România trebuie să internalizeze cam 270 de instrumente ale OCDE. Dintre acestea, o bună parte, cam o treime aș spune, au legătură și cu politicile de mediu, cum ar fi creșterea eficienței energetice, cum ar fi biodiversitatea, cum ar fi combaterea poluării.

Sincer, prin statutul pe care îl are România de membru al Uniunii Europene, noi respectăm deja și aplicăm multe dintre jaloanele OCDE din perspectiva protecției mediului înconjurător. Am susținut și o evaluare parțială la acest capitol. Am fost evaluați parțial anul trecut și această evaluare a fost una de succes și sperăm ca acest capitol să fie încheiat până la finalul acestui an. Am primit și o serie de recomandări prioritare în domeniul mediului, care abordează câteva teme importante, cum ar fi îmbunătățirea performanței de mediu a administrației publice, creșterea eficienței energetice a locuințelor individuale. Suntem în plin proces de punere în aplicare a acestor recomandări.

Apoi, România participă la cele mai recente, la cele mai dinamice programe ale OCDE. De exemplu, unul dintre ele se numește Forumul inclusiv privind abordările pentru reducerea emisiilor de carbon. Este o platformă la care România a aderat încă de la început, chiar dacă nu suntem membri ai OCDE, dar putem adera deja la multe dintre instrumentele CDE și unde suntem foarte activi. Este o oportunitate de a realiza un schimb de experiență și de cele mai bune practici cu state membre și partenere ale organizației. Este un domeniu care ne preocupă, care preocupă și OCDE. Gândiți-vă că anul trecut a fost lansat studiul economic al OCDE pentru România. Erau două părți mari, una privea dezvoltarea economică și a societății în general, iar celălalt capitol, al doilea, era dedicat decarbonizării economiei, sprijinind efortului României de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Sunt subiecte aflate în inima procesului nostru de aderare, asupra cărora ne aplecăm cu foarte mare atenție.

AGERPRES: Pentru că ați vorbit despre programele OCDE, cum contribuie România la programele și proiectele regionale ale organizației în acest moment?
Luca Niculescu: E o temă foarte bună, pentru că noi, de multe ori, vorbim despre procesul de aderare, de reformele pe care trebuie să le facem. OCDE este o organizație, cum se zice acum în noul jargon internațional, cu 'outreach' global, cu impact global. Este o organizație care are un impact global și care își proiectează nu numai imaginea, ci și acțiunile, dincolo de cele 38 de state ale OCDE. Haideți să ne gândim la testele Pisa, de exemplu. Nu este un program adoptat și gândit de țările OCDE, se aplică în mult mai multe state decât cele ale organizației.

România este foarte activă din acest punct de vedere. Ne-am dat seama încă înainte să începem procesul de aderare cât de important este să participăm la programele OCDE din regiune. Participăm cu contribuții voluntare și cu experți la programe din Republica Moldova, evident, din Ucraina - am fost printre primii care am contribuit la constituirea unui birou OCDE în Ucraina - țări din Balcanii de Vest. De asemenea, suntem implicați acolo prin parteneriatul, prin noua strategie a României pentru Africa. De asemenea, ca urmare a acestei strategii, am decis să ne implicăm și în parteneriatul OCDE-Africa. Există un centru regional OCDE la Istanbul în care România este prezentă, eu fac parte din Comitetul consultativ al centrului. Mai sunt și alte inițiative la care participăm. Este un semnal puternic din partea noastră că ne asumăm de pe acum statutul de viitor membru al organizației și că suntem, până la urmă, și un partener regional de încredere.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Când este următoarea misiune de evaluare pe care experții OCDE o vor efectua la București și ce așteptări aveți de la aceasta?
Luca Niculescu: Vorbiți cu cineva care a trăit deja câteva zeci de misiuni de evaluare, de când am început procesul de aderare. Noi spunem că am început în iunie 2022, pentru că atunci am primit acea Foaie de Parcurs care ne indica jaloanele. De atunci am primit, undeva, între 40 și 50 de misiuni. Chiar săptămâna trecută am avut două misiuni OCDE la București, una pe buna guvernanță, cealaltă pe niște chestiuni legate de taxare. Sunt misiuni foarte tehnice, de câte ori vin aici, au zeci de întâlniri.

Vorbeam despre consensul național care există cu privire la OCDE, un consens pe care l-am putut regăsi și la aderarea la NATO sau la Uniunea Europeană. Cam așa este și acum: simt că toată societatea dorește aderarea la OCDE. Și la aceste misiuni sunt întâlniri cu reprezentanții instituțiilor, dar și cu reprezentanții societății civile, ai mediului academic, ai mediului de business, care este unul dintre principalii susținători ai aderării României la OCDE. De fapt, după cum ziceam, au foarte, foarte multe întâlniri.

Aceste misiuni vor continua. Acum suntem într-o fază în care misiunile încep să se încheie. Experții români sunt cei care se duc la Paris, experții și politicienii români, membrii Guvernului se duc la sediul OCDE pentru a se prezenta la aceste evaluări, pentru a da aceste examene, dacă pot să mă exprim așa. Vor fi foarte, foarte multe interacțiuni și în acest an, evident, pentru că vrem să ne apropiem de finalul procesului de aderare.

AGERPRES: Considerați că aderarea României la OCDE ar putea constitui un factor important pentru îmbunătățirea ratingului de țară?
Luca Niculescu: Da, în mod sigur, aderarea la OCDE este un puternic indicator de încredere pentru parteneri. Vor fi consecințe foarte pozitive pentru stimularea fluxurilor de capital pentru investițiile străine directe în România, iar extensia practică a acestei încrederi se va traduce, inclusiv, așa cum spuneați, prin creșterea rating-ului de țară.

O altă consecință va fi și dezvoltarea pieței de capital din România, posibilitatea de a ne racorda mai lesne la piețe internaționale din spațiul extra-european. Deci, da, răspunsul este categoric da.

AGERPRES: Încheiem într-o notă optimistă: aderarea României la OCDE ar trebui să aibă loc anul viitor, dacă îndeplinim toate aceste criterii, toate etapele din Foaia de Parcurs. Personal, considerați că aveți un merit în tot acest parcurs al aderării României la OCDE, ca și coordonator?
Luca Niculescu: E întotdeauna foarte greu să vorbești despre tine și prefer să recunoască alții eventualele merite. Este clar totuși, că, din moment ce mă ocup de aderarea la OCDE și am făcut-o și în calitate de ambasador la Paris, nu știu câte merite, dar responsabilități sigur am. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care lucrează la acest proiect, care, încă o dată, este de importanță capitală pentru România. Nu există în clipa de față un proiect mai solid, mai consistent, în care să fie implicată societatea românească. Sper din toată inima și am convingerea de fapt, că 2026 va fi anul în care România va intra în OCDE.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Vă felicit, pentru că AGERPRES, dar și Club România, au realizat două volume despre aderarea României la OCDE. Primul este o culegere de texte în care au scris mulți oameni care se pricep la OCDE, din România, din afara României. Există și o prefață a lui Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. Pe cel de-al doilea mi-a făcut o mare plăcere să-l descopăr. Este o culegere a informațiilor difuzate mai ales de AGERPRES despre drumul României către OCDE, începând chiar cu 2004, cu momentul în care România a depus cererea de aderare.

Ne putem întreba: de ce am depus în 2004 și am revenit și în 2012 și în 2016 și 2017 și am reînnoit cererea de aderare? Nu era nevoie să o facem, se știa că vrem acolo. Dar, e bine, din când în când, să o confirmi. Este un lucru foarte bun în cazul României. De obicei, cei care veneau și reluau dorința României de a adera la OCDE erau prim-miniștrii României. Atunci când veneau la Paris, făceau o vizită și la OCDE, unde se află sediul organizației. Or, acești prim-miniștri aparțineau tuturor forțelor politice.

În cei 20 ani, câți s-au împlinit de la depunerea primei solicitări, până când am început procesul, au fost diferite formațiuni care au avut prim-miniștri și pentru OCDE a fost un semnal puternic că este un proiect susținut de toată clasa politică din România. Acest lucru a fost important atunci, este foarte important și acum, când suntem în plin proces de aderare. AGERPRES/(A - autor: Cristian Anghelache, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dãdârlat)