REPORTAJ/Cluj: Atlantidele Europei, prezentate într-o expoziție găzduită de Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Sate scufundate în apă sau pământ, apoi în uitare, cu casele lor și cu tot cu viețile celor care le-au însuflețit, fac obiectul unei interesante expoziții deschise la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, sub titlul 'Atlantida. Lumi pierdute'.
Expoziția prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei și este rezultatul muncii unor cercetători din România, Ungaria, Serbia, Croația și Slovenia, care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.
'Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziția 'Atlantida. Lumi pierdute' conține imagini și obiecte vechi, însoțite de instalații sonore care le spun poveștile. Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcție de regiune și epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici', arată organizatorii expoziției.
În urma localităților dispărute au rămas doar amintirile celor care le-au locuit sau ale urmașilor lor, o serie de fotografii și obiecte, dintre care unele au fost prezentate în cadrul expoziției.
'Este un proiect de cercetare care a fost realizat de o echipă foarte amplă de cercetători din cinci țări. Este o cercetare care a fost realizată în 23 de așezări dispărute sau în prag de dispariție din mai multe țări, iar cercetările, culegerile de informații, fotografiile și obiectele colectate au fost date toate în anul 2024', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.
Coordonatoarea proiectului, cercetătoarea Andrea Vandorf, a explicat câteva dintre cauzele dispariției localităților respective, care în Europa ar fi ajuns în prezent la ordinul zecilor de mii.
'Ideea cercetării datează de la începutul anilor 1990, când m-am confruntat pentru prima oară cu situația ca să citesc despre o anumită localitate, comunitate, iar când am ajuns la fața locului am observat că există doar niște rămășițe de construcții și că e pustiu totul. După această primă ocazie, am început să citesc despre fenomen, care este unul mult mai răspândit decât credeam și mi-am dat seama cum, în cursul secolului al XX-lea, zeci de mii de localități au dispărut. Dispariția unor localități poate avea mai multe cauze. Una dintre cauze ar fi fenomenul natural, un cutremur, o inundație mare. Una dintre localitățile din cadrul proiectului a dispărut în anul 2023, din cauza unei alunecări de pământ. O altă cauză poate să fie de ordin social, din cauza războaielor sau a unor epurări etnice. O altă cauză poate fi industrializarea forțată', a spus Andrea Vandorf.
Localitățile din România care au făcut obiectul cercetării sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.
Povestea fiecărei localități este una tristă, care se mai păstrează în amintirile celor care le-au locuit odinioară, a urmașilor lor sau în diferite materiale documentare.
'Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mica insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice Porțile de Fier. Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, așezarea a devenit din ce în ce mai izolată și, până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului', se arată într-o prezentare a cercetătorilor din cadrul proiectului.
Proiectul internațional 'Atlantida. Lumi pierdute' își propune să atragă atenția asupra soartei unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă.
Expoziția 'Atlantida. Lumi pierdute' pote fi vizionată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în sala Cellarium, până în 30 martie 2025, urmând ca ea să fie prezentată, în 2026, la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin. AGERPRES/(A, AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: George Onea, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Foto: (c) Marius Avram/AGERPRES
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alegeri pentru președinția Academiei Române; Marius Andruh și Mircea Dumitru - candidați
Academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru, vicepreședinți ai Academiei Române, vor candida marți pentru funcția de președinte al prestigiosului for. Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a declarat pentru AGERPRES că nu va mai candida pentru nicio funcție în conducerea instituției și a confirmat depunerea c
Timiș: Începe Festivalul Internațional de Teatru Școlar și de Tineret de Expresie Germană
Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Școlar și de Tineret de Expresie Germană, care se desfășoară în perioada 6-10 aprilie, aduce, la Timișoara, un program divers, care include reprezentații teatrale susținute de trupe școlare și de tineret din România (Timișoara, Sibiu, București), Serbia și Germania. '
Începe Săptămâna Pătimirilor: Deniile, oficiate de duminică și până vineri la Catedrala Patriarhală
Creștinii ortodocși participă, în Săptămâna Pătimirilor, la slujbele numite Denii din parcursul anului bisericesc. La Catedrala Patriarhală aceste slujbe vor fi oficiate de duminică și până vineri, începând cu ora 17:00. Slujbele vor fi transmise în direct de Trinitas TV pe Youtube și pe pagin
PS Paisie Sinaitul: De Florii, suntem chemați să începem să fim cu adevărat aproape de Iisus Hristos pe drumul Crucii
Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a îndemnat la o 'bucurie reținută' în Duminica Floriilor, subliniind că în această zi suntem chemați să începem să fim cu adevărat aproape de Iisus pe drumul Crucii, să suferim alături de Iisus Hristos și să credem în Învierea Lui și în posibilitatea învierii noastre.
Harghita: Cea mai mare ceremonie de sfințire a bucatelor de Paștele Catolic din Bazinul Carpatic, la Miercurea-Ciuc
Tradiționala ceremonie de sfințire a bucatelor cu ocazia Paștelui Catolic, la care au participat mii de oameni, a avut loc duminică, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc, autoritățile locale susținând că evenimentul este cel mai mare de acest gen din Bazinul Carpatic. La fel ca în fiecare an, oamenii au început să vin
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile. Potrivit tradiției Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, își pregătește singur int
Credincioșii romano-catolici și protestanți sărbătoresc duminică Paștele
Credincioșii romano-catolici și protestanți sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinilor. În acest an, Paștele Catolic este sărbătorit pe, 5 aprilie, iar Paștele Ortodox pe 12 aprilie. Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de București, Aurel Percă, amintește, în Scrisoarea pa
PF Daniel: Pelerinajul de Florii - bucurie a învierii sufletului din moartea cauzată de păcat; aduce binecuvântare orașului
Pelerinajul de Florii nu este doar o 'simplă comemorare istorică', ci o 'bucurie a învierii sufletului' din moartea cauzată de păcat, pentru a primi cu inimă curată de copil lumina neînserată a Împărăției iubirii Preasfintei Treimi, le-a spus sâmbătă seară Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, miilor de credincioș
Moaștele Sfântului Lazăr, depuse la Catedrala Patriarhală
Un fragment din moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr a fost depus spre cinstire, sâmbătă, la Catedrala Patriarhală, informează agenția Basilica a Patriarhiei Române. Credincioșii vor putea, astfel, să se reculeagă în memoria lui Lazăr, cel pe care Biserica îl cinstește în ajunul Sărbătorii Intrării Domnului
Pelerinajul de Florii - în București; procesiunea va începe la Catedrala Națională
Ierarhi, preoți, monahi, monahii și credincioși mireni din Capitală și din județul Ilfov vor participa, sâmbătă, la Pelerinajul de Florii organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor. Acest eveniment religios-misionar va avea loc în București, cu sprijinul Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Român
Maestrul Cristian Măcelaru va coordona Masterclass-urile Concursului Enescu 2026; în premieră - compoziție
Maestrul Cristian Măcelaru revine la pupitrul formării unei noi generații de artiști, coordonând, în perioada 24-28 august, o nouă serie de masterclass-uri în cadrul ediției a XX-a a Concursului Internațional George Enescu. 'După impactul remarcabil al ediției anterioare, care a redefinit rolul Concursului Internațional G
Sibiul, fostă Capitală Culturală Europeană, nu are galerie de artă comercială și nici hub cultural (curator)
Curatorul Liviana Dan atrage atenția asupra lipsei infrastructurii pentru arta contemporană în Sibiu și afirmă că orașul nu are galerii de artă comerciale, spații alternative sau un hub cultural, în pofida statutului de primul oraș românesc care a fost Capitală Culturală Europeană în urmă cu 19 ani. 'Sunt foarte mul
Mihaela Simion (MNIR): Vă asigurăm că noi suntem primii interesați de autentificarea Coifului de la Coțofenești
Mihaela Simion, director interimar adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, a declarat vineri că specialiștii instituției sunt primii interesați și cei mai în măsură să verifice autenticitatea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice recuperate după furtul de anul trecut din Muzeul Drents. 'Lucrurile
Demeter: Raportul Comisiei de control a Ministerului Culturii pentru verificări la Muzeul Enescu - transmis Parchetului
Raportul Comisiei de control a Ministerului Culturii privind verificările efectuate la Muzeul Național 'George Enescu' a fost transmis Parchetului, a anunțat vineri ministrul Culturii, Demeter Andras. 'Raportul de control a fost transmis Parchetului pentru investigarea aspectelor legale de degradarea bunurilor culturale de Tezaur.
Bihor: Expoziția 'Arta vitraliului la 360 de grade' a Amaliei Verzea a ajuns la Oradea
Expoziția personală 'Arta vitraliului la 360 de grade', semnată de artista orădeană de renume internațional Amalia Verzea, a ajuns, după prezentarea de la București, în orașul natal, la Muzeul Țării Crișurilor, unde poate fi vizitată până în 10 mai, ulterior urmând să fie itinerată la Roma. 'Toată viața mea