Asigurarea unei bune desfășurări a activităților de zi cu zi în sistemul educațional reprezintă, într-o primă etapă, una dintre prioritățile ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, el afirmând, într-un interviu acordat AGERPRES, că a început să facă o diagnoză ''foarte atentă'' a întregului domeniu.

''Vreau să văd ce lucruri funcționează bine (...), ca să le putem susține, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcționează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. (...) Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea'', a declarat ministrul Daniel David.

Dotarea școlilor, măsurile de combatere a abandonului școlar, indicatorii de performanță pentru cadrele didactice, bugetul alocat învățământului în acest an, dar și examenele naționale au fost subiectele detaliate de ministrul Educației și Cercetării în interviu.

''Lucrăm la noul curriculum pentru liceu, vom avea metode de formare a profesorilor astfel încât să ne asigurăm că folosesc metode atractive care-i implică pe elevi. Manualele vor fi regândite. (...) Și în același timp, cu siguranță, vom continua dotarea școlilor pentru a schimba acest mediu educațional, mediul de învățare'', a spus ministrul.

AGERPRES: Domnule ministru, ați preluat mandatul de mai puțin de o lună. Suntem după 10 ani de proiect 'România Educată'. Cum vă doriți dumneavoastră să arate școala românească la finalul mandatului?

Daniel David: Mie îmi place să cred că sunt un om rațional și realist, astfel încât îmi văd activitățile grupate oarecum în două etape. Prima etapă ar fi legată de condițiile economico-financiare mai complicate prin care trecem, inclusiv cele politice, fiindcă n-am închis încă alegerile prezidențiale, și ar fi a doua etapă, după ce ne așezăm, ca să spun așa, instituțional, din punct de vedere politic și cu speranța că și condițiile economico-financiare vor arăta mai bine.

Pentru prima etapă, pentru mine este foarte important - unu: să asigurăm buna desfășurare a activităților de zi cu zi în sistem, pentru că Ministerul Educației și Cercetării acoperă trei zone foarte importante - zona preuniversitară, învățământul superior, zona de cercetare, în care efectiv avem milioane de actori, copii, elevi, studenți, profesori, personal administrativ ș.a.m.d. Deci este foarte important ca activitățile de zi cu zi să funcționeze bine.
Și tot în prima etapă, ceea ce mă interesează, ca implementare a programului de guvernare și a viziunii pe care o am, este ca, în condițiile permise de legile pe care le avem, să eficientizăm arhitectura acestor sisteme, fiindcă dacă eficientizez arhitectura acestor sisteme, până la urmă eficientizez și funcționarea de zi cu zi. Vă dau câteva exemple: zona învățământului superior și cercetare. În acest moment, avem cam patru actori care sunt activi. Avem universitățile, avem institutele naționale de cercetare-dezvoltare, avem institutele Academiei, avem unitățile de cercetare în diverse alte zone private. De foarte multe ori, acești actori nu cooperează unii cu alții, de multe ori se suprapun, de multe ori intră într-o competiție mai degrabă distructivă decât care să ducă la cunoaștere cumulativă. Atunci avem în plan evaluarea acestui sistem și regândirea, reorganizarea lui, astfel încât să fie loc pentru toți, dar să înlocuim aceste elemente negative cu o cooperare care să ducă la dezvoltare cumulativă.

În zona preuniversitară sunt aspecte cheie pe care le țintim. Primul a fost cerut și de către premier explicit - și anume să gândim indicatori de performanță în asociere cu salariile, se spune în spațiul public, dar eu spun în legătură cu veniturile pe care le au cei din zona preuniversitară, fiindcă eu cred că, așa cum se întâmplă cu toți din sistemul public, salariul de bază trebuie să fie ceva decent, iar peste salariul de bază discutăm prin indicatori de performanță, bonusuri, premii ș.a.m.d. o creștere a veniturilor. Și de asemenea, tot în zona preuniversitară, vom lansa în dezbatere publică și națională planurile-cadru pentru liceu, care au rămas de mult timp neactualizate. Și astea sunt câteva aspecte cheie pe care le țintesc în domeniul educației și cercetării, care țin, după cum vedeți, oarecum de aspecte mai generale, de arhitectură, pe care, dacă le facem bine, eficientizăm activitatea de zi cu zi.

AGERPRES: ''Condițiile economice, financiare extrem de dificile ale țării ne fac să pornim anul viitor cu un optimism rezervat, reținut'' - spuneați la final de an, în mesajul transmis cadrelor didactice din întreaga țară. Vă așteptați la greve sau proteste ale angajaților din sistem, având în vedere noile prevederi ale ordonanței 'trenuleț'?

Daniel David: Este posibil. Mi-ar plăcea să nu fie foarte probabile. Sunt în discuție cu sindicatele, țin legătura cu oamenii din sistem, încerc să explic că țara trece prin această situație complicată. Poate nu atât economic, cât economico-financiar mai degrabă, cu acest deficit foarte mare la nivelul bugetului pe anul trecut și trebuie să corectăm acest lucru, altfel toate activitățile sunt afectate major, cu speranța că pe măsură ce condițiile economico-financiare se îmbunătățesc vom reuși să ridicăm o serie de blocaje care există acum. Fiindcă până la urmă, iarăși, dacă este să discutăm cinstit, sigur cu nuanțe pe aici, pe acolo, dar în general nu am asistat la tăieri, n-am asistat la lucruri foarte grave. Sunt lucruri negative, dar nu sunt foarte grave, fiindcă practic ce s-a încercat să se facă a fost să se stabilizeze și să se pornească anul 2025 cu resursele pe care le-am avut oarecum în 2024. Dar sigur, oamenii sunt nemulțumiți, iar în sistemul nostru, mai ales în zona de educație, nemulțumirea este un pic mai mare și cred că toți o înțeleg, pentru că au fost foarte multe angajamente și promisiuni care au fost făcute pentru a opri greva în domeniul Educației. Dar țin minte că, în timpul discuției cu partenerii de dialog social, primul-ministru a spus foarte clar că el conștientizează acest lucru, știe că are de onorat niște promisiuni pentru Educație și, atunci când condițiile economico-financiare vor permite, va fi prioritate pentru el.

AGERPRES: Ordonanța prevede și blocarea angajărilor la stat. Ce se întâmplă în cazul examenului de titularizare, definitivat sau promovare în carieră? Mediul universitar intră sub incidența acestei ordonanțe?

Daniel David: Inițial, în primele variante, da, existau aceste probleme, dar după aceea, iarăși, având discuțiile în coaliție și amintindu-ne cu toții că cei din coaliție au asumat acest lucru că Educația este domeniul prioritar până la urmă, noi am reușit să salvăm, ca să spun așa, memorandumurile pe care le avem pentru diverse posturi și pentru diverse aspecte cheie fundamentale din domeniul Educației, inclusiv din preuniversitar și din învățământul superior, astfel încât, în acest moment, concursurile în universități se desfășoară în timp ce discutăm, deși în prima variantă a ordonanței oarecum au fost blocate, iar posturile pentru Titularizare vor putea fi scoase la concurs în acest an fără blocaje induse de această ordonanță.

AGERPRES: Câți bani va primi Ministerul Educației în anul 2025, prin proiectul noii legi a bugetului de stat? Bugetul va fi mai mare decât anul trecut?

Daniel David: Da, nu știu exact. Încă lucrăm la buget. Promisiunea a fost că bugetul va fi ușor mai mare decât anul trecut, așa cum am spus și în timpul discuțiilor din Parlament când am fost audiat pentru a deveni ministru, astfel încât eu cred că, dacă acel lucru se menține, așa cum spuneam, putem desfășura activitățile obișnuite, putem chiar începe să implementăm unele măsuri din programul de guvernare pe linia eficientizării arhitecturii sistemului. De aceea spuneam că pornesc cu un optimism, dar un optimism reținut în același timp, fiindcă probabil bugetul nu va fi atât de mare cât ar fi putut să fie dacă nu erau aceste condiții complicate economico-financiare.

AGERPRES: Un ordin de ministru adoptat recent prevede că examenul de licență și lucrarea de licență devin ambele obligatorii din anul universitar 2025 - 2026; multe facultăți renunțaseră la lucrarea de licență. Vedeți benefică această nouă reglementare?

Daniel David: Așa nu-mi plac măsurile acestea luate așa global. Fără examene, cu examene, fără teză de licență, cu teză de licență. Eu, când eram rector, chiar în cadrul universității mele, am chemat fiecare decan și am discutat și cu coordonatorii de specializări și le-am spus că nu aș vrea la UBB să avem la absolvire decât procedurile care există la 3, 4, 5 universități la care noi ne raportăm așa, aspirațional, ca să spun în această lume în domeniul respectiv. Dacă la Harvard în Psihologie se dă teză de licență, vreau și la UBB în Psihologie teză de licență. Dacă nu se dă, nu vreau nici la UBB teză de licență. Deci, după mine, este o problemă fals pusă cum e mai bine și mai riguros să ai lucrări de licență, să n-ai lucrări de licență. Hai să ne uităm la setul de bune practici internaționale și să ne orientăm după acest lucru. Asta este atitudinea mea și acesta este răspunsul pe care vi-l dau în această fază.

AGERPRES: Veți păstra structura examenelor naționale și organizarea anului școlar pe module?

Daniel David: Da, deocamdată, așa cum am spus nu-mi propun să fac schimbări în arhitectură, ci să eficientizez arhitectura, dacă va fi nevoie. Dar fac o paranteză, ca parte a activităților din prima parte a mandatului, am început să fac o diagnoză foarte atentă a întregului domeniu. Vreau să văd ce lucruri funcționează bine și din ce cauză, ca să le putem susține, să le putem dezvolta. Vreau să văd ce lucruri funcționează prost, din ce cauză, astfel încât să putem corecta acele lucruri. Și acest diagnostic va fundamenta după aceea politici bazate pe dovezi, evident base policies. Iar dacă după această analiză, ale cărei rezultate vor fi prezentate (...) spre sfârșitul lunii mai, dacă va fi cazul să facem astfel de modificări, vom vedea atunci. Deocamdată, păstrăm arhitectura care este, o eficientizăm, nu schimbăm arhitectura. Ce va fi în a doua parte a mandatului vom vedea.

AGERPRES: Ați vorbit la audierile din comisiile parlamentare, înainte de validarea mandatului dumneavoastră, de constituirea unei comisii de experți care să analizeze situația homeschooling-ului în România. În ce stadiu se află acest proiect și dacă aveți formată deja o idee despre acest sistem de învățământ?

Daniel David: N-am o idee încă. Așa cum am spus, am nevoie de imputul experților, încă nu am încheiat constituirea Cabinetului ministrului, fiindcă la acest proiect vor lucra în primul rând consilierii personali pe care o să-i am din Cabinetul propriu, care sigur o să apeleze la o serie de alți experți naționali, internaționali, dar ei vor fi cei care inițiază acest proces. Sper ca într-o săptămână să reușesc să finalizez și constituirea Cabinetului ministrului și după aceea vom începe lucrul la acest proiect. Poate că va veni direct, ca parte a acelui element de diagnoză despre care am discutat și pe care o să-l prezentăm în luna mai. Dacă cumva reușim să-l terminăm mai repede, n-o să am nicio problemă să îl prezint înaintea raportului de diagnostic.

AGERPRES: Cum îi stimulează și cum îi recompensează Ministerul Educației pe elevii olimpici din România. Sunt foarte mulți medaliați la olimpiadele internaționale de matematică, fizică, chimie, informatică. Sunt copii care participă la proiectele NASA, ce le oferă în schimb statul român?

Daniel David: Acum, când vorbim de olimpiadă, și eu participam la olimpiade de când eram în liceu, în gimnaziu, eu apreciez motivația intrinsecă. Participi fiindcă îți place, iubești școala, iubești, cum să spun, competiția la nivel de olimpiade. Dar în același timp sigur pot să fiu de acord că dacă e, dincolo de motivație intrinsecă, trebuie să și facem ceva pentru acești elevi care performează. Sunt multe lucruri care se fac. Acum n-o să le trec pe toate în revistă, dar vă dau câteva exemple. Dincolo de premii, dincolo de unele burse, faptul că ministerul permite universităților ca prin metodologia proprie să aloce locuri bugetate cu prioritate olimpicilor este un lucru foarte important, astfel încât încercăm să-i ținem în țară ca să nu meargă oarecum în străinătate, mai ales dacă sunt domenii cheie în care România vrea să se dezvolte. De asemenea, prin faptul că îi susținem să-și continue studiile la nivel universitar reușim să acoperim și acest element de dezechilibru care poate să apară, fiindcă nu toți vin din familii bogate și atunci ai fost un olimpic, dar dacă vrei (...) să studiezi la o universitate bună din București, Cluj, Iași, Timișoara sau alte orașe, că nu sunt numai astea patru în care sunt universități bune, eforturile financiare sunt mari, mulți nu și le permit și atunci și ministerul, împreună cu universitățile, găsesc formule pentru a-i ajuta. Dar, repet, pentru mine e foarte importantă motivația intrinsecă, dincolo de ce încercăm să facem pentru a stimula această motivație extrinsecă.

AGERPRES: Cum considerați că ar trebui dotate școlile astfel încât toți elevii să aibă acces la învățământ modern, centrat pe elev și pe calitățile și abilitățile lui? Sunt încă școli din mediul rural care nu au nici măcar strictul necesar pentru derularea activității de învățământ.

Daniel David: Așa este. Există un proiect început la minister, nu l-am început eu. Eu mă bucur că există și mă bucur că eu sunt în faza cumva să-l implementez și să-l duc la bun sfârșit de dotare a școlilor cu materiale didactice, de dotare a unor laboratoare pe componenta digitală. Contează foarte mult contextul în care se învață. De multe ori abandonul școlar este legat și de mediul educațional. Dacă mediul arată rău, este fără dotări, nu te stimulează, nu te încurajează să înveți, sigur, alături de alți factori, acest lucru contribuie și la abandonul școlar. Știu că ministerul are aceste proiecte deja începute. Dacă mă gândesc la dotările școlilor, cu îmbunătățirea infrastructurii, dotări cu materiale didactice, ținta este ca aproximativ 5.000 și ceva de școli să beneficieze de acest demers. Când i-am întrebat pe colegii mei din minister, care deja implementează proiectul, i-am întrebat cam ce procent dintre școli acoperim, mi-au spus că peste 80%, ceea ce este un lucru bun și în condițiile în care foarte multe din aceste școli vin din mediul rural sau dacă vin din zona urbană, vin din zona urbană mai defavorizată, ceea ce este iarăși un lucru bun și vă răspunde oarecum la întrebarea pe care ați pus-o.

AGERPRES: Ce soluții aveți în vedere ca educatorii, profesorii să se ocupe exclusiv de predare și de formarea elevilor să nu mai facă activități contabile de genul acte pentru burse, tichete sau activități birocratice care le ocupă mult timp pe care ar trebui să-l aloce meseriei de bază, cea de formator, de educator?

Daniel David: Sigur, în norma didactică ai și o componentă administrativă care ține și de pregătirea pentru lecție și chiar de activități administrative. Problema este când aceste activități administrative sunt atât de multe și de complicate încât interferează cu rolul tău de profesor. Da, este o analiză pe care o s-o fac și ca parte a acelui raport despre care am discutat și în funcție de ce vom găsi, în sensul că eu știu că sub acest aspect lucrurile merg prost, nu știu exact toate cauzele, e legislația? Nu uitați că noi am adoptat o legislație nouă în 2023, complexă și complicată. Ea probabil a venit cu foarte multe sarcini noi pentru profesori și de multe ori poate n-au fost legate între ele sarcinile sau nimeni nu le-a pus toate unele lângă altele ca să vadă ce grozăvie se generează la un moment dat. Sunt conștient de această problemă, o să analizăm cauzele și vom căuta soluții la momentul prezentării acelui raport la sfârșitul lunii mai și vom vedea după aceea cum implementăm în a doua parte a mandatului politici și mecanisme prin care să corectăm această situație. Care sunt exact nu vă pot spune acum că întâi vreau să văd ce problemă este și de ce a apărut.

AGERPRES: Veți reorganiza ministerul și instituțiile din subordinea acestuia?

Daniel David: Oarecare organizare va exista, cum spuneam, încă din prima parte a mandatului și prin simplul fapt că Ministerul Educației și Cercetării trebuie să rezulte din reunirea vechiului Minister al Educației și vechiului Minister al Cercetării. Dincolo de cercetare, mai erau câteva domenii care nu vin spre noi, dar zona de cercetare de acolo vine spre zona educației și sigur va fi o altă structură. După aceea, în a doua parte a mandatului, iarăși din ceea ce va rezulta, din ceea ce voi vedea în urma acelui raport despre care am vorbit, s-ar putea să fie și schimbări mai de arhitectură, deci nu doar să eficientizăm arhitectura care există, ci poate chiar să schimbăm unele zone de arhitectură.

AGERPRES: Ce model ați lua din afară, modele educaționale în domeniul universitar, preuniversitar?

Daniel David: Acum depinde. De exemplu, în zona universitară, un mecanism foarte important pentru mine pe care îl împing în față în aceste zile, care se leagă de Legea învățământului superior, este să ajut universitățile să-și definească mai clar misiunea academică. Legea spune că universitățile ar trebui să fie conștiente de una dintre cele trei misiuni fundamentale: educație, educație și cercetare sau educație și cercetare avansată. Dacă face această diferențiere, atunci automat tu, ca universitate, poți să ai pretenția, atunci când ești evaluată, să fii evaluată prin indicatori care se potrivesc cu misiunea pe care ți-ai asumat-o. De asemenea, studenții știu mai bine, mai clar la ce să se aștepte într-o astfel de universitate, că trebuie să știi că într-o universitate de cercetare avansată te aștepți mai degrabă la aspecte practice legate de prezență, laboratoare. Poate într-o universitate cu o misiune mai degrabă de educație sau de educație și cercetare componenta antreprenorială și duală poate să fie mai puternică. Atunci îi ajutăm și pe studenți să înțeleagă unde se duc și ce fac acolo, creăm o legătură mai puternică între universități, piața muncii, universități și autoritățile locale și naționale și în același timp dăm o forță mai mare universităților să aibă un cuvânt de spus atunci când trec prin diverse procese de evaluare. Întărim practic autonomia universitară, deoarece această misiune este asumată și stabilită de comunitatea universitară. Nu vine ministrul și spune: tu ai misiunea asta, tu ai misiunea asta; nu, ministrul vine și spune: alege care misiune crezi tu că ți-o dorești și prin prisma misiunii respective ai dreptul de a solicita în diverse procese de evaluare externă criteriile care corespund misiunii pe care ți-ai asumat-o.

AGERPRES: Ce măsuri veți lua pentru reducerea abandonului școlar? Continuați programul 'Masa caldă'?

Daniel David: Da, sunt foarte multe lucruri care contribuie la acest fenomen. Dacă spun nefericit e prea puțin spus legat de abandonul școlar pe care îl vedem și în preuniversitar, îl vedem și în zona universitară, în preuniversitar este dramatic. Sunt mai multe măsuri.

Spuneam că unele țin de curriculum, în sensul că de foarte multe ori nu ai conținuturi, nu ai manuale atractive, altele țin de metoda de predare folosită de profesori. Unii profesori folosesc metode efectiv plicticoase de predare, care nu implică elevii în actul educațional, dimpotrivă, îi stimulează să fugă, ca să spun așa. Alți factori sunt factori, din păcate, factori sociali. Adică uneori școlile, cum ați spus la început, unele școli arată rău, nu creează un mediu care să te încurajeze să înveți. Unii copii vin din familii cu probleme financiare, unii merg la școală efectiv fiindu-le foame. Păi cum te aștepți să aibă performanță un copil care vine cu acest bagaj într-un astfel de mediu? Și atunci încercăm să țintim toți acești factori.

Spuneam că lucrăm la noul curriculum pentru liceu, vom avea metode de formare a profesorilor astfel încât să ne asigurăm că folosesc metode atractive care-i implică pe elevi. Manualele vor fi regândite și ele. În paranteză, am și spus că eu voi ști că un manual este bun atunci când un copil care este la a doua lecție citește înainte patru lecții, fiindcă este foarte curios despre ce citește acolo, îi place ce vede. Și în același timp, cu siguranță, vom continua dotarea școlilor pentru a schimba acest mediu educațional, mediul de învățare. Și da, vom continua cu programul 'Masa caldă' cel puțin la nivelul anului trecut și cu siguranță ori de câte ori voi avea resurse sau se va pune problema ridicării unor blocaje care au apărut prin această ordonanță, resursele vor fi de mine orientate preponderent și cu prioritate spre a asigura 'Masa caldă' la cât mai mulți copii sau 'Masa sănătoasă'. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)