Mircea Diaconu a încetat din viaţă; corpul neînsufleţit al actorului va fi depus în foaierul Teatrului Nottara
Actorul Mircea Diaconu a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani.
Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus luni, între orele 11.00 - 16.00, în foaierul teatrului Nottara, unde colegii de breaslă şi admiratorii îi vor putea aduce un ultim omagiu, au precizat reprezentanţii instituţiei, pentru AGERPRES.
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).
Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ''Pentru Merit'' în grad de Ofiţer ''pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii'' (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Emisiunea filatelică 'Banatul Montan' - de joi, în magazinele Romfilatelia
Emisiunea filatelică 'Banatul Montan', compusă din patru mărci poștale, o coliță filatelică dantelată și un plic 'prima zi', va fi introdusă în circulație joi, anunță Romfilatelia. Potrivit unui comunicat transmis, marți, AGERPRES, emisiunea filatelică ilustrează sugestiv în imaginile acestora o mică parte din frumusețile neasemuite
Corpul de Control al Ministerului Culturii, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu
Ministrul Culturii, Natalia-Elena Intotero, a dispus, marți, trimiterea Corpului de Control al ministerului la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, după ce presa a relatat despre organizarea unui eveniment privat în incinta instituției muzeale. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii transmis, marți, AGERPRES, la nivelul ministerului nu a exist
Au fost decernate Premiile UCMR - Compozitorul Călin Ioachimescu, Marele Premiu pentru întreaga activitate de creație
Premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) pe anul 2024 au fost decernate luni la Opera Națională București, compozitorul Călin Ioachimescu fiind recompensat cu Marele Premiu pentru întreaga activitate de creație. Potrivit unui comunicat al UCMR, transmis marți AGERPRES, Premiile UCMR pe anul 2024 au fost acordate de secția
Mureș: Udatul Nevestelor de la Hodac, obicei unic în țară, în atenția Uniunii Mondiale de Folclor
Udatul Nevestelor de la Hodac, un obicei străvechi unic în țară, considerat de-a lungul veacurilor un rit de fertilitate, un rit de trecere, dar și unul de atragere a bogăției asupra recoltelor, practicat în a doua zi de Rusalii, urmează să fie prezentat celor 50 de țări membre ale Uniunii Mondiale de Folclor.
Iași: Piesa de teatru 'Cameleonul Cami pleacă în Tibet', premiată la Cluj
Spectacolul 'Cameleonul Cami pleacă în Tibet', una dintre cele mai recente producții ale Teatrului 'Luceafărul' din Iași, a fost premiat la Festivalul Internațional de Teatru Puck Cluj Napoca. Potrivit unui comunicat remis luni de Teatrul 'Luceafărul', juriul alcătuit din Roxana Croitoru, Ema Pedestru și Octavian
Marea pianistă Elisabeth Leonskaja concertează joi și vineri la Ateneu
Marea pianistă Elisabeth Leonskaja va concerta joi și vineri la Ateneu, într-un program integral Wolfgang Amadeus Mozart, anunță Filarmonica George Enescu într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. La pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu se va afla dirijorul maghiar Robert Farkas. Potrivit sursei citate, d
Episcopul-vicar Timotei Prahoveanul: Pogorârea Duhului Sfânt - momentul de început al Bisericii
Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt este momentul de început al Bisericii, le-a transmis Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul, credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală la Sfânta Liturghie din duminica Rusaliilor. 'Praznicul Rusaliilor, Praznicul Cincizecimii sau Praznicul Pogor&a
Expoziție de machete în deschiderea Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L.
O expoziție de machete a Secției de scenografie de la UNATC București a fost prezentată, sâmbătă, în deschiderea celei de a XIII-a ediții a Festivalului Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L. Directorul festivalului și managerul Teatrului 'Tony Bulandra', regizorul Mihai Constantin Ranin, a afirmat că evenimentul
REPORTAJ Pelerinajul Speranței la Șumuleu Ciuc; rugăciuni și pentru sinistrații din Covasna și pentru Salina Praid
Pelerini din toată lumea s-au adunat, sâmbătă, la Șumuleu Ciuc, la tradiționala procesiune de Rusaliile Catolice dedicată Fecioarei Maria și s-au rugat pentru pace, pentru liniște sufletească, dar și pentru semenii lor aflați în nevoie sau pentru cei care nu au putut fi prezenți.
Cluj: A început 'Jazz in the Park'; circa 6.500 de persoane prezente în prima zi de festival
Jazz in the Park și-a deschis porțile în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, vineri fiind prezenți la eveniment aproximativ 6.500 de oameni. 'Festivalul 'Jazz in the Park' și-a deschis porțile cu una dintre cele mai frumoase zile trăite până acum în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Vineri, peste 6.500 de oameni a
REPORTAJ/Neamț: Un copil de 14 ani, acum devenit preot, a transformat fosta școală din sat în 'Lada cu zestre'
La circa 10 kilometri de municipiul Roman, în satul care poartă numele cronicarului Miron Costin, un copil de 14 ani, acum devenit preot, a reușit să transforme școala veche, în care a învățat și el primele buchi ale cărții, într-o 'Ladă cu zestre'.
MNIR - închis duminică, de Rusalii; Muzeul Satului și Muzeul Antipa - deschise
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va fi închis duminică, de Rusalii, în timp ce Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' și Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' vor fi deschise vizitatorilor. În perioada Sărbătorii Rusaliilor, Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti&#
Mai multe instituții din structura Muzeului Municipiului București - închise duminică, de Rusalii
O serie de muzee din structura Muzeului Municipiului București (MMB) vor fi închise duminică, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Potrivit paginii de Facebook a MMB, următoarele muzee vor fi închise duminică: * Muzeul 'Theodor Aman' * Casa 'Filipescu Cesianu' * Muzeul 'George Severeanu&
Timiș: Hramul unei biserici cu iconostas din vitralii, unicat prin arhitectură și artă bisericească
Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh aduce bucurie pentru credincioșii celei dintâi biserici ctitorite după 1990, în Timișoara, care este unică în țară prin iconostasul realizat din vitralii dar și prin arhitectura cu elemente specifice fiecărui stil zonal din cuprinsul României - Biserica Dacia Cetate, care împlinește 31 de a
Harghita: Numeroși pelerini se îndreaptă spre Șumuleu Ciuc pentru a participa la procesiunea de Rusaliile catolice
Numeroși pelerini se îndreaptă, sâmbătă dimineață, spre Șumuleu Ciuc, acolo unde va avea loc procesiunea de Rusaliile Catolice, care este considerată cea mai mare de acest fel din Europa Centrală și de Est. Foto: (c) GIN